27 ianuarie: Ion Buzdugan, n. 9 martie 1887 - d. 27 ianuarie 1967
Una dintre marile personalităţi ale
culturii şi istoriei noastre, Ion Buzdugan s-a născut într-o comună din
apropierea oraşului Bălţi, dintr-o familie de răzeşi. Şi-a făcut studiile la
Gorki, Moscova şi Cameniţa; în timpul primei conflagraţii, ca ofiţer în armata
ţaristă, a deconspirat un complot al armatei ruse împotriva regelui Ferdinand.
Mare patriot, fulminant publicist, a făcut parte din Sfatul Ţării, ca Secretar
al acestui prim parlament basarabean, (dimpreună cu alţi faimoşi patrioţi
luptători pentru Unire: Pelivan, Inculeţ, Halippa, Baltaga, Elena Alistar),
redactând şi semnând proclamaţia de Unire cu ţara. În momentul citirii
proclamaţiei, pentru jurământ îşi ţinea mâna pe Biblia lui Şerban Cantacuzino,
semn al latinităţii limbii vorbite în Regat dar şi în Basarabia.
După Unire, şi-a completat studiile la
Iaşi şi Cernăuţi, luându-şi doctoratul în Drept şi economie politică. A fost
timp de 14 ani în Parlamentul României şi în funcţii ministeriale, reprezentând
judeţul Bălţi, la a cărui propăşire a contribuit substanţial. Din 1940 s-a
stabilit în Bucureşti. Marginalizat ca militant principal al Unirii Basarabiei
cu România, a făcut traduceri din poeţii ruşi clasici: Puşkin, Esenin, Bunin,
Gorki, dar şi din avangardiști: Briusov, Blok, Balmont.
Poet de mari resurse, unul dintre cei mai
importanţi din Basarabia, s-a afirmat şi ca publicist şi folclorist, admirat de
Iorga, care l-a numit "un excelent român".
Volume publicate: Miresme din stepă,
1922; Ţara mea, 1928; Păstor
de timpuri, 1937; Metanii de luceferi, 1942; Cântece din
Basarabia, 2 volume.
Citiţi mai mult:
http://www.google.ro/search?q=ion+buzdugan&ie=utf-8&oe=utf-8&aq=t&rls=org.mozilla:ro:official&client=firefox-a
***
După multe căutări infructuoase, am găsit
într-o carte de telefon de la Biblioteca Academiei adresa unde a locuit Ion
Buzdugan, în ideea de a-i pune o placă memorială marelui patriot şi scriitor,
practic iniţiatorul Unirii Basarabiei cu Ţara. Însă lucrurile au rămas la
nivelul bunelor intenţii, căci USR şi-a luat mâna de pe Proiect. Ce-i drept,
după ce reuşisem să pun plăci memoriale pentru mai mult de 220 scriitori...
***
Victoria Dragu Dimitriu, n. 27 ian. 1944
Victoria Dragu Dimitriu (soția scriitorului și realizatorului TV Ștefan
Dimitriu, marele meu prieten întru suferință literară), a fost realizator la
Redacția Culturală a Radiodifuziunii române timp de 40 de ani. Semnatara
emisiunilor Atlas Cultural, Eminesciana, Bucureștii – istorii scrise si
nescrise, Arhipelagul București – a publicat volume de poezie ca Iliada,
din nou, Amnios, romane precum Mater priensis, Profil pierdut,
Odihnește-te unde noaptea te-a prins , Reproducere color,
si volumele de convorbiri Povesti ale doamnelor din Bucuresti (nu
mai puțin de zece volume !) , Povesti ale domnilor din Bucuresti. Volumul
“Amintiri din strada Suvenir/Poveștile doamnei Ioana Crupenschi”, publicat la
editura Vremea, consemnează o incursiune plină de farmec în istoria orașului și
a unor personaje fabuloase din alte timpuri.
Pe scurt: Ne cunoaștem cu poeta Victoria Dragu încă din anii 60,
la neuitatele ședințe ale Cenaclului Labiș, condus de Eugen Barbu și echipa.
Vremea debuturilor noastre, nu-i așa? De atunci ne-am tot văzut, dar nu așa
des, eu fiind „ascuns” prin munții, dealurile, viroagele și cătunelor de prin
toată țara, Victoria D.D. ascunsă și dânsa în redacția Radioteleviziunii, de
unde, ce-i drapt, transmitea cu acoperire în toată țara minunatele-i emisiuni
culturale. Care mă făceau să-mi închipui că nu sunt de tot izolat de problemele
culturale care-mi erau la inimă, dar nici de Poezie ca atare, dovadă că aceasta
se înfiripă oriunde te-ai afla și când nici nu te-aștepți, numai inspirație să
fie, numai aleanul să nu lipsească (și cum oare, la un basarabean tânjitor?!...)
Și astfel stând lucrurile, atunci - la jumătatea deceniului 7, și
după decenii ce nu mai stau să le număr, cu distinsa Doamnă VDD, pe care
nu ezit să o prenumăr printre marile doamne ale Bucureștiului, ne mai vedem,
mai vorbim, („te mai văd, te mai aud...”, vorba Poetului) mai adăstăm; dar mai
înainte de toate, ne citim, mereu cu interes, cu bucurie (ca între doi bravi
marginali de centru, cum spuneam...). Și atunci, vine cum nu se poate mai
firesc îndemnul: Mai departe ! (Încă o carte, încă o carte!)
Devotat, Lazu
Citește mai mult:
https://edituravremea.ro/colectii/manufacturer/victoria-dragu-dimitriu
https://carturesti.ro/autor/victoria_dragu-dimitriu
https://www.librariaonline.ro/autori/dimitriu_victoria_dragu
Alţi scriitori:
George Mărgărit, n. 1923
George Cuşnarencu, n. 1957
Ioan Masoff, m. 1985
Ionel Pop, n. 25 nov. 1889 - m. 1985
Mircea Constantinescu, m. 2014
Ion Lazu - Iarna de ieri, în Cișmigiu, 1
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu