3 iunie: Anatol Ciocanu, n. 3 iunie 1940- 19 iunie 2012

   

„Ce singuri am rămas:

ne-a părăsit şi iubirea cea mare

care ştia să împartă egal

totul ce era divin şi – încîntare -

de putregai, de registru mortal...

 

Ce singuri am rămas:

ne-au părăsit, ca două ape, părinţii

şi două izvoare-n rădăcini au secat ,

şi-n două albii uscate doar amintirile-s sfinţii

plutind cu giulgiul înlăcrimat.

 

Ce singuri am rămas:

a-nceput să prindă albeaţă chiar şi răsăritul,

nu mai vedem soarele de la un timp,

e după pînze albe şi reci mult doritul

strop de lumină, fierbintele nimb.

 

Ce singuri am rămas:

ne-a văduvit şi toamna, plecată,

de-aromele ei cu dulci nostalgii,

rîndunica nu mai vine să bată

la geamuri cu-aripi de zbor, străvezii.

 

Ce singuri am rămas:

Pe lume-numai eu şi cu tine

 Îmbrăcaţi în acelaşi regret demodat,

Care numai trupurile noastre vineri 

Şi nu mai poate fi dezbrăcat -

Ce singuri am rămas...” 

 ***

Poetul basarabean s-a născut în satul Mălăieşti din judeţul Bălţi într-o provincie care pe atunci mai era a României, dar care urma să fie ocupată de sovietici la sfârşitul acelei luni iunie 1940. A făcut Universitatea din Chişinău şi a fost ziarist la revista Moldova, apoi la Glasul naţiunii. A debutat cu poezii în 1957 şi a continuat să publice volume de versuri, mereu în acelaşi registru cantabil, poezii luminoase, cu încredere în om şi în darurile vieţii, cu iubire faţă de sat şi de tradiţii, texte adesea puse pe muzică.  A tradus din Giuseppe Ungaretti. A scris cărţi pentru copii.

 

Opera:   Sărutul soarelui,  1965; An neobişnuit,  1967; Struguri în amiază. Oameni şi locuri din Moldova,  1968; Sonetele câmpiei ; Firul Ariadnei, Chişinău, 1970; Cântece de-acasă,  1971; Dimineţile Patriei. Oameni şi locuri din Extremul Orient,  1976; Alte cântece de-acasă,  1978; Vine, vine primăvara..., 1981; Strugur dulce, lan de aur,  1983; Vârsta teiului,  1984;  Despre-o viţă şi-o bobiță..., 1986; Spicul şi steaua ; Flori de tei deasupra noastră..., Bucureşti, 1995;  Cântecele mântuirii, Bucureşti, 2001; Toga iluziei, 2003; Pasărea speranţei, 2007; 101 poeme, 2009; Apropierea de ţărm, 2010.

 

Citeşte mai mult: http://www.crispedia.ro/Anatol_Ciocanu

 

Emil Lungeanu, n. 1958

  

 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Lungeanu

Personalitate eclatantă a lumii literare din ultimele 4-5 decenii, Emil Lungeanu este fără doar și poate autorul cel mai prolific al acestor ani, editând cărți peste cărți -. de poezie, de proză, de teatru, de critică și istorie literară, de... Mereu prezent și activ la cenacluri, la lansări, la târgurile de carte, la serile literare de peste tot, impresia fiind că vorbește atât de mult despre confrații de breaslă, încât aceștia nu mai au răgazul să-i dea replica.... Poate doar Florentin Popescu să mai aibă o prestație cam la același nivel, dar nu s-a găsit nimeni să le numere cărțile - orice departajare fiind în fapt neconcludentă... Căci buzoianul F.P. este de neoprit, în timp ce Emil Lungeanu, mai tânăr cu vreun deceniu, are în traistă bastonul de mareșal, pipăit mereu cu cotul. Și uite așa, ca viața literară să rămână mereu atractivă, acum când literatura a devenit, vrem nu vrem, a cincea roată la căruță...

Alţi scriitori:

Duiliu Zamfirescu, m. 1922

Andi Andrieş, n. 1934