tag:blogger.com,1999:blog-2678444635787075432.post1741755262651127999..comments2024-03-28T19:53:42.711+02:00Comments on consemnări, poezii, eseuri: Scriitorul zilei: Octavian Paler; consemnări; poezia zilei; fotografii de autor...Ion Lazuhttp://www.blogger.com/profile/10016193192475799755noreply@blogger.comBlogger7125tag:blogger.com,1999:blog-2678444635787075432.post-36345918958812398692012-07-04T16:53:28.992+03:002012-07-04T16:53:28.992+03:00Dragii moşului, vestea cea bună e că Nepotul a împ...Dragii moşului, vestea cea bună e că Nepotul a împlinit astăzi la prânz respectabila vârstă de 2 luni ! Într-altfel, s-a făcut un lungan care nu ştie decât să pape lăptic şi să doarmă regeşte... În astă seară ne vedem pe skype şi multe ne vom spune, la care ne-am gândit între timp... Conu Ionu<br />P.S. Astăzi încep să livrez Povestea unei sălcii, o poveste pe mai multe anotimpuri, cu oameni şi păsări, între apă şi cer... poveste care se încheie cu A fost odată...Ion Lazuhttps://www.blogger.com/profile/10016193192475799755noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2678444635787075432.post-36705336024953937572012-07-04T15:28:36.092+03:002012-07-04T15:28:36.092+03:00Răstardiv PS, dar/însă Totuşi:
Mulţumesc atît pen...Răstardiv PS, dar/însă Totuşi: <br />Mulţumesc atît pentru frumoasele Doamne din viaţa voastră, Pane, cît şi pentru Scaieţi (Prietinii ştiu de ce!) !!!<br />Şi pentru urmaş mulţumim, dar am dori mai proaspete veşti dintr-Acolo!Culaihttp://vineri-ca-post.ucoz.ro/publnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2678444635787075432.post-68617742811539559342012-07-03T23:22:29.480+03:002012-07-03T23:22:29.480+03:00Poate n-ar fi trebuit să aduc defel vorba despre p...Poate n-ar fi trebuit să aduc defel vorba despre persoana particulară a scriitorului pe care l-am propus spre rememorare, la aniversră. Cu toate că opţiunea mea în ce-l priveşte pe scriitor e limpede şi onorantă totodată, căci m-am străduit să-i pun placă memorială la doar câteva luni de la dispariţie. <br />Iar în cealaltă privinţă, a prezentării operei, mi se pare că l-am receptat mai favorabil decât Marian Popa, poate şi decât N. Manolescu, eu neavând constrângerile criticului, care musai să-şi arate competenţa şi exigenţa şi. A fost o personalitate remarcabilă şi memorabilă, un erou al timpului său, repet; iar cărţile lui se vor citi în continuare, pentru bunul motiv că-l solicită pe lector, chiar îl incită, fără să-l umilească, totuşi.<br />Sunt foarte îndatorat celor doi prieteni-comentatori, am convingerea liniştitoare că, aşa cum îi ştiu, vor păstra cumpăna dreaptă, spre cinstea adevăratei iubiri de literatură. Mă îngrozeşte şi mă oripilează ceea ce văd pe alte bloguri, fie şi de scriitori rezonabili, care însă oploşesc şi lasă să se dezlănţuie fără niciun control diverse condeie imunde, băgăreţe, cârcotaşe - şi n-ar fi destul: ofensatoare, jignitoare în cel mai lamentabil mod... Motiv pentru care m-am retras şi nu am de gând să mă mai amestec în lăturile lor internaute. Oameni (?) care sub perdeaua anonimatului îşi dau arama pe faţă, fără ruşine. Mai întâi şi mai întâi demnitatea, îmi spun, care nu este de imaginat fără bună credinţă. Şi fără bună creştere...<br />Un gând bun, de solidarizare intelectuală, Lazu <br />P.S. Cazul Bogza ar necesita o discuţie separată, cândva...Ion Lazuhttps://www.blogger.com/profile/10016193192475799755noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2678444635787075432.post-43175076783101995212012-07-03T18:54:34.102+03:002012-07-03T18:54:34.102+03:00Vă înţeleg poziţia temperată şi foarte atentă la a...Vă înţeleg poziţia temperată şi foarte atentă la anumite detalii. Şi eu aş deveni bănuitor, dacă la-ş fi auzit spunând că statuia sa literară ar trebui comparată cu cea a lui Cioran sau Bogza (în ce-l priveşte pe cel din urmă e relevant că scrisese "Ca să fii om întreg" iar celălalt "Un om norocos" - nu-i aşa, suficient să-i deparatajezi doar prin scrieri. Nu, domnilor! Nu l-am îndrăgit pe O. Paler pentru operă, sau politică (nici atât), ci prin figura sa riguros gândită şi înfăţişată nouă, la emisiunile televizate. Fiecare frază, apăsat rostită şi întărită cu intonaţie, cu semn şi punctuaţie, mi-a atras atenţia: "sunt foarte trist, pentru că indiferent ce se va întâmpla cu această ţară, nu mi-e indiferentă soarta ei" (sau) "mai aparţine România, României?" - pentru că "în România, nu trebuie uitat, sunt 22 mil. de suflete, nu 22 mil. de cetăţeni". Eu sunt doar un suflet din acest popor gândit de el (ca şi Cioran, ca şi Bogza etc...), dar, pentru că din anul doi de facultate, am fost făcut membru comunist de partid, acum mulţi ar dori (cum s-a întâmplat după revoluţie) să renunţ la titlul de inginer luat pe vremea comunistă, la cultura mea dobândită tot pe vremea aceea şi mai ales la norocul meu câştigat în presa acelor ani. După revoluţie, când mi s-a reproşat apartenenţa la PCR (deşi rupsesem în min. 1, cu Dinescu la TV, carnetul roşu), am urât şi rupt pentru totdeauna, imboldul de a mai face politică în ţara asta. Îi ironizez pe politicieni, scriu pamflet doar, dar şi copilului meu (ca şi Adrian Năstase - admirabil gest-)i-am spus fiului meu: niciodată să nu facă politică în ţara asta nerecunoscătoare. Aşa l-am privit pe Octavian Paler, nicicum altfel şi l-am înţeles. Eu am iubit sufletul lui, care se "exprima" şi mi se adresa pe micul ecran, nu cel manifestat, aşa cum spune Ion Lazu că era în realitate. Dacă a fost aşa, păcat! Pesemne că intuia ce exprima: "Între Dumnezeu şi noi mai există cineva?" DESTINUL MEU ESTE ACEASTĂ ROMÂNIE! (de la O.P. citire).Nu, domnule Culai, ar fi ultimul lucru pe pământ, să întorc spatele cuiva care nu poate fi de acord cu părerea mea, dacă este argumentată şi serioasă, în legalitatea unui dialog onest, lipsit de otrava traseiştilor de pe alte bloguri. Vă urmăresc în continuare, dornic de multe alte neştiute, de altfel, fireşti într-o viaţă de om întreg.Tudor Cicuhttps://www.blogger.com/profile/07790200814528230281noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2678444635787075432.post-30562250450941832402012-07-03T16:09:56.939+03:002012-07-03T16:09:56.939+03:00Deşi "ruperea" din context poate produce...Deşi "ruperea" din context poate produce regretabile deformări, eu citez numai această frîntură laziană: "...singurul lucru la care ţinea cu adevărat era propria persoană; şi, de aici pornind, ţinea la impresia pe care o face semenilor săi... N-a precupeţit nici un efort întru aceasta." <br />Şi sunt total în acord cu acest "frînt" înţeles. <br />Un alt tip de "tribun" care-a făcut totul pentru el şi mai nimic pentru societate. Vasile B.(alt conjucturist fără scrupule) l-a portretizat splendid, ca ruptul ce-şi rîde de cîrpit, poreclindu-l şi "cap de tîlv". <br />Ba-n plus, chiar cel îndrăgit de molii (oare, de ce?). fiindcă îl urmau-cortegiu (cred că şi pe ceea lume!) oriunde se muta, în momentele de absolută sinceritate (puţine, rare, dar le avea!) s-a autoportretizat suficient de realist-critic. <br />Se voia peste Bogza (cam egal cu Cioran: el pe scaun, Emil pe scăuieş), dar a rămas doar un "paler" în toate accepţiile motului din dex.ro regionalisme & dialecte, plus "cap de tîlv" patentă VB. <br />Eu nu l-am recomandat pe el ca model elevilor mei, deşi leşina lumea post'70-80istă după el. Şi eu i-am cetit "Viaţa pe un peron", interesante gimnastici stilistice, apoi noian de editoriale, rubrici... Dar comportamentul său din post-loviluţie (dîndu-se victimă, deşi N-a fost: decît a infatuării din dotare!), ce s-ar fi dorit o Voce, m-a distanţat. RL nouă, noua Alianţă Civică aveau nevoie de un herb şi l-au ales pe el: hibrid de Geo Bogza şi CrTuPeu. <br /><br />Să mă ierte Dl Tudor Cicu, dacă nu rezonăm pe aceeaşi coardă pentru acest specimen literar!... Sper ca prietenia noastră să nu sufere din pricina încă unui Oportunist.<br /><br />Dumnezeu (în care n-a crezut) să-l judece!... <br />Eu mi-am spus doar oful, ca martor al părţii adverse..Culaihttp://vineri-ca-post.ucoz.ro/publnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2678444635787075432.post-45689325241480179672012-07-03T13:36:23.699+03:002012-07-03T13:36:23.699+03:00Da, înţeleg, cum să nu... poete Tudor Cicu. Avem n...Da, înţeleg, cum să nu... poete Tudor Cicu. Avem nevoie de modele, nu doar din istorie şi din literatura citită-îndrăgită, ci şi din realitate, mai simplu spus: dintre oamenii pe care avem ocazia să-i cunoaştem personal; să-i urmărim cu interes la emisiunile televizate. În acest sens, Octavian Paler era carismatic, acroşant prin abordările sale abrupt, mereu surprinzătoare, pe cât de ingenioase; şi mereu cu trimiteri culturale şi filosofice redutabile. Era/devenise şi un om al cetăţii, implicat în acţiunile intelectualităţii, ale Alianţei Civice, ale democraţiei ce-şi căuta făgaşul. Dar unde ar fi fost de găsit, când supravieţuitorii Terorii roşii, după 4 decenii, nu mai erau ce trebuie - nu-i lăsaseră să fie!, iar acum îi înconjuraseră de secături securiste reciclate... Încrederea deplină în victoria valorilor democratice s-a stins foarte curând la O.P. A urmat rechizitoriul, un alt fel de demascare, nu?<br />Cu scrisul lui e altceva. Publicul dornic de deschidere culturală l-a receptat mai bine decât critica, dezafectată în fapt. <br />Despre om, deja nu e cazul să facem vorbire. Îmi amintesc din întâmplare la ce se referea Nicu, omul de casă, când vorbea de mutările lui O.P. dintr-un loc în altul: S-a mutat dintr-un cartier mărginaş în centru, la Cişmigiu; de acolo s-a mutat imediat după cutremur, speriat de ce se întâmplase, grijuliu să se mute într-o casă fără etaj. Să scape de teroarea aşteptării unui nou cutremur...Oricum, singurul lucru la care ţinea cu adevărat era propria persoană; şi, de aici pornind, ţinea la impresia pe care o face semenilor săi... N-a precupeţit nici un efort întru aceasta. Şi, pentru a nu nedreptăţi pe actant, trebuie să adaug imediat: fără o asemenea abordare, dintr-un om cu însuşiri creative,fie el chiar de mare valoare, nu se alege mai nimic...<br />Un gând bun, LazuIon Lazuhttps://www.blogger.com/profile/10016193192475799755noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2678444635787075432.post-87312405336341249772012-07-02T16:55:56.875+03:002012-07-02T16:55:56.875+03:00Pot spune, cu mâna pe inimă, că l-am iubit pe aces...Pot spune, cu mâna pe inimă, că l-am iubit pe acest scriitor şi m-am bucurat cu fiecare apariţie la TV cândva. Era zeul de pe ecran. Cărţile lui? O sărbătoare! Cartea lui „Polemici cordiale” mi-a fost carte de căpătâi în Grecia. „Un om norocos”, m-a pus pe gânduri şi am vrut să scriu o carte inspirat de acest roman. Am renunţat după trei... şi ceva capitole, întrucât îl imitam prea tare. Poezie, era fiecare cuvânt scris de mâna lui, aşa cum spuneaţi cândva, că Cioran scria pentru a inspira vreodată, un poet.<br />Cu alte cuvinte, poezia (ne sugera) ar fi pentru poet „ceea ce era piramida pentru faraoni”. Şi mi se pare, aşa a şi spus cândva, Octavian Paler, într-un interviu. Îmi dau seama că risc să nu par prea realist, ci mai mult nostalgic după ceea ce se credea în tezele pitagoreice, cum că „istoria se repetă în mod ciclic”, că scriindu-l în textele noastre, îl rescriem prin tot ceea ce ne-a transmis cândva.Tudor Cicuhttps://www.blogger.com/profile/07790200814528230281noreply@blogger.com