duminică, 15 aprilie 2018



Ion Lazu - Note pentru un Discurs electoral.

Pentru că mi-am depus candidatura ca reprezentant al Filialei de Proză București în Consiliul USR la alegerile de mâine, schițez aici câteva dintre obiectivele pe care ar merita să militez/să milităm în viitoarea legislatură. În primul rând ar trebui ca scriitorimea noastră să înțeleagă/să accepte evidența că gloria literară nu se mai obține pe hârtie, prin cărți ce apar în 2-300 ex. și nu ajung în librării, în biblioteci, în mâinile cititorului - ci pe virtual. Nu în librării, căci ele aproape au dispărut fără urmă: de la Piața Victoriei până la Piața Romană și mai departe, pînă la Liceul Șincai, pe cea mai importantă arteră a capitalei deci - o singură librărie, din cele vreo 25-30 câte existaseră până prin anul 2000! Despre ce cărți de răsunet, despre ce cititori mai poate fi vorba?! Și lucrurile nu stau altfel în celelalte țări europene... Prin urmare, saitul Uniunii ar trebui să oglindească toate strădaniile pe internet ale scriitorilor, adaptați la noile exigențe, întru edificarea unei culturi naționale Voi reveni.
Pentru anii ce urmează, ca reprezentant în Consiliu mă voi strădui să aduc la îndeplinire aceste Proiecte, unele dintre ele aprobate de USR:
1.Plăci memoriale pentru marii scriitori dispăruți - în continuarea Proiectului deja realizat în perioada 2006-2009; o nouă Listă am depus-o în octombrie 2015 - ea va fi completată cu numele celor ce ne-au părăsit între timp;
2.Proiectele Școli, gimnazii, licee și Străzi, parcuri, case de cultură etc. cu nume de scriitori - proiecte aprobate de USR în precedenta legislatură și postate pe saitul respectiv; listele au fost înaintate Primăriei generale și Inspectoratului Școlar București, dar și celor 45 inspectorate școlare județene;
3. Proiectul Memorialul scriitorilor încarcerați de regimul comunist - este vorba de 403 scriitori, dintre care unii au făcut două sau mai multe detenții, Proiect aprobat de conducerea USR în ianuarie 2008 și nerealizat din diverse motive;
4. La Centenarul Marii Uniri, am depus Proiectul unui Memorial al scriitorilor români participanți la primul Război mondial - este vorba de 85 participanți, dintre care în mod remarcabil, 19 tineri s-au prezentat ca voluntari; la încheierea ostilităților avem acest prea trist bilanț: 7 morți, 13 răniți și 7 mari mutilați, 8 prizonieri, 9 decorați cu cele mai mari ordine; de reținut faptul că dintre acești eroi ai națiunii, deveniți în timp mari scriitori, prof.univ, academiccieni, miniștri etc., un număr de 10 au fost închiși după 1945 și 6 au murit în temnițele comuniste. Memorialul acestor eroi pentru România Mare, trebuie să conțină Lista  celor 85, datele despre faptele lor, prezentate mai sus, precum și titlul operelor pe care le-au scris cu privire la luptele din 1916-1918 - un tabel anexat;
5.Saitul USR trebuie să devină în sfârșit ceea ce s-ar fi cuvenit să fie de multă vreme: principalul câmp de manifestare al scriitorilor, să reflecte îndeaproape viața literară din toată țara, realizările dar și frustrările, viața literară în ansamblul ei; televiziunile ne-au părăsit in-corpore, asta și datorită faptului că literatura nu mai reprezintă o prioritate pentru cetățean; un specialist programator trebuie să dea o formă cuprinzătoare și multifuncțională acestui sait; un om devotat din conducerea USR trebuie să controleze măcar o dată pe lună conținutul rubricilor; să țină la zi listele membrilor, ale premierilor, ale celor cu Indemnizație de merit; de avut în vedere că 4 Filiale, deci un sfert din totalul pe țară, nu au încă un sait care să reflecte activitatea celor afiliați;
6.Editura Cartea românească, aparținând USR și având misiunea de a reflecta realizările de vârf ale scriitorilor români contemporani trebuie să-și lărgească aria de cuprindere, cu condiția subînțeleasă de a asigura  prestigiul operelor editate; (Personal am publicat la C. R., în anii 1979-1987 un număr de trei romane; după Decembrie, în acești 28 de ani nu am reușit să mai public nici un titlu la C.R., cu toate insistențele, în  schimb un alt scriitor, ca să dau un singur exemplu, a reușit să publice la C.R, în 10 ani un număr de 9 titluri! Nu mi s-a publicat la C.R. nici măcar Odiseea plăcilor memoriale, pe care am publicat-o ”pe speze proprii”, carte ajunsă la a doua ediție. Și fiincă a venit vorba despre cărți scoase pe banii autorului,  în tiraje de 100-200 exemplare, nu văd de ce nu ar putea proceda la fel și editura C.R., la solicitarea aurorilor și respectând criteriile de calitate);
7.Festivalurile literare, din ce în ce mai numeroase, din ce în ce mai fără ecou și angajând de la an la an cam aceleași persoane, ar trebui reduse ca număr, reorientate democratic în ce privește participanții, iar cu banii economisiți din deplasări, diurne, masă etc. să li se editeze la C.R. câte o nouă carte;
8.Dicționarele cu scriitori, editate de Academie sau de alte grupări, să fie confruntate cu dicționarele anterioare, cu Istoriile literare, cu antologiile deja apărute, pentru a se evita omisiunile penibile. La Dicționarele Academiei în 6 volume, colaborează un număr de 64 critici și istorici literari, toți doctori, profesori universitari, toți membri ai USR și desigur toți prezenți în DSR variata academică; sunt astfel de nescuzat gravele omisiuni.
Întru susținerea candidaturii mele, amintesc faptul că în acești ultimi 5 ani am publicat o nouă ediție Odiseea plăcilor memoriele, am publicat un Calendar al scriitorilor români din toate timpurile, trei volume, 2000 pagini farmat academic, carte ajunsă la a doua ediție, referindu-se la peste 650 scriitori. Acest dictionary simpatetic reunește textile postate pe blogul meu de scriitor , vreme de 5 ani, la rubricile zilnice. Scriitorul zilei și Poezia zilei;
9. Au oferit MNLR și apoi USR un număr de cca 250 fotografii cu alte case de scriitori, monumente, statui, plăci memoriale din București, doar că respectivele instituții au refuzat oferta mea, fără explicații...





Lidia Lazu - Cântece în aer liber: Acropole 3
https://youtu.be/nuYJmrnJu_k





Scriitorul zilei: Raluca Anta Buzinschi, , n. 15 aprilie 1964 - d. 13 iunie 1983
 Imagini pentru raluca anta buzinschi imagini 
Fiică a scriitorului Corneliu Buzinschi şi a redactorei Florica Buzinschi, viitoarea poetă s-a născut la Bacău, însă după 3 ani familia s-a mutat la Bucureşti. A făcut liceul la Sf. Sava şi la Gh. Şincai. La numai 19 ani, adolescenta a pornit în Marea călătorie. Un zbor invers, sinucigaş...
Nu publicase nimic, însă şi-a compus cu maximă exigenţă poemele, editate postum, în două volume: Versuri pentru aer, ediţie prefaţată de Nicolae Manolescu. Despre poetă au referit: Eugen Simion, Gh. Grigurcu, Cezar Ivănescu, Constantin Crişan, George Anca, Al. Protopopescu, Vlad Sorianu, Theodor Rogin, Florentin Popescu - exegeţi care au îngrijit noi ediţii ale poeziei sale, plină de frumoase intuiţii, de inspiraţie şi de presimţiri tragice. "De-aceea două aripi îmi sunt de-ajuns..." Aripi icariene?...



Ion Lazu: Odiseea plăcilor memoriale:
9 august 07, joi. Ies din metrou la Unirii şi merg la Apolodor 13-15. Norocul meu că la scara A intrau-ieşeau nişte muncitori care tot cărau nişte instalaţii la nu-ştiu ce etaj. Consult cutiile de scrisori, căutând numele Buzinschi, Serebreanu etc. Îmi notez şi o iau pe scări în sus. Trec pe la V.B., incoerent, încă de la această oră, aşa că renunţ. De la soţia lui aflu de Cristina Petrescu, n. 18 dec. 1926, m. 26 oct.2005. Sun la Buzinschi, nu răspunde, dar simt că a venit cineva la uşă; bat din nou, sun, întreabă cine sunt şi de unde vin; mi se deschide. Dl I.L? a auzit (probabil în legătură cu plăcile memoriale?), dar, continuă doamna, nu semăn cu felul de a scrie (?!), ci sunt un bărbat prezentabil, frumos. Ca să evit complicaţiile, spun: Da, am scris o povestire intitulată Un bărbat urât. Mă invită înăuntru, îmi spune că a vrut să mă caute la Uniune, dar e timidă. Zic: Nu sunt de găsit la Uniune, nefiind angajatul lor... Reiese că V.B. a sfătuit-o să nu mă caute: ce rost are? Ba da, zic. Ştiu ce impact a avut poezia Antei. Iar cu Corneliu B. ne-am cunoscut destul de bine, în prezenţa lui Pan Izverna. Da, a îngrijit-o pe Anta în repetate rânduri. Vine des pe-aici, la cumnata lui Irina Mavrodin. Îmi spune datele pentru cei doi, le notez, sună cineva la uşă, e o profesoară, prietenă. Continuăm să vorbim, îmi oferă o carte-antologie din poezia Antei, cu autograf. Apoi aveam să observ că scrisul mamei seamănă cu al poetei. Soţia lui Buzinschi e şi ea bucovineană. Iar CB a fost conceput şi s-a născut în Regat. Pe la USR nu prea vine, i-a spus secretara AS să vină şi să facă cerere de ajutor. O îndemn să meargă, e un drept de-al urmaşilor, bani sunt, ca de altfel şi pentru plăci memoriale, trebuie fructificaţi, altfel se duc pe diverse fleacuri.
Urc la  Serebreanu, despre al cărui apartament aflu că a ajuns la nişte rude din Basarabia. Bat, acolo o pereche de tineri care nu au auzit de scriitor, ei stau aici în gazdă de trei luni. N-ar trebui puse nişte indicatoare?, întreabă tânărul.  Bat alături, la Nicorovici, vine cineva la uşă: Cine e? De la Uniunea Scriitorilor... Plecaţi! Nu ne interesează! Bat alături, nu ştie nimic despre situaţia de la V.  Nicorovici.  Deci într-un bloc numai de scriitori, colocatari care se ignoră reciproc, dacă nu şi mai rău de-atât...


Poezia zilei, Raluca Anta Buzinschi, 

Tărâmul acesta există

 Pasăre, mare pasăre
ai muşcat din mine
pâinea zborului tău - Poezie.
Cine va crede, cine
că până acolo
nu e drum şi nici sunet
lumină şi îngeri.
Taina moare cu cel care vine
şi nu se pot lăsa testamente.
Tărâmul acesta
nu este în hărţi şi busole
martor - Cuvântul
semn rămânând pentru voi că există.

Posteritate

Judecător şi critic mi-am fost de când mă ştiu
Şi de m-a ars Lumina, ea Ochiul mi-a deschis.
Riscându-i două aripi acestui gând al meu
În taină, i-am pus lacăt, ascunsă-n cercul mut
Cum a închis Gioconda nedezlegatul zâmbet,
Rostirea-mi poezie e arderea de tot.
Şi-am rîs de uniforme şi îngerii de lut
Vorbind în gura mare de Moarte şi de Rut
Nevoia de oglindă eu n-am avut nicicînd.
Teamă nu-mi e de moarte, mai teamă mi-e de Somn
De-aceea două aripi îmi sunt de-ajuns şi-un gînd.


Anta
de Emil Oanţă

Există o punte între
Adolescentul târziu şi bărbatul precoce
Între vis şi trezire,
Între plăcere-durere, castitate-dezmăţ...
Între speranţa că Ea există,
Şi resemnarea că Ea demult a plecat...
Între versuri pentru aer şi manualul de supravieţuire...
Steaua ce-a dăruit lumina
Din care puntea a fost creată
Se cheamă, simplu,
Anta.


Alţi scriitori:
Modest Morariu, m. 1988
Petru Creţia, n. 21 ianuarie 1927 - d. 15 aprilie 1997
Nina Cassian, m. 2014


ion lazu - fotografii de ieri