sâmbătă, 14 aprilie 2018

Lidia Lazu - Cântece în aer liber, 3. Grecia   www.youtube.com/watch?v=2lvOq6KE0DA


Scriitorul zilei: Daniela Crăsnaru, , n. 14 aprilie 1950 
 Imagini pentru daniela crăsnaru imagini
Fiică a unui farmacist din Craiova, îşi face studiile liceale la Nicolae Bălcescu, apoi facultatea de Filologie din capitala Băniei, absolvită în 1973, când debutează editorial, după ce încă în 1967 debutase cu poezii în revista craioveană Ramuri. În 1975 devine redactor la editura Eminescu, iar după 1990 directoare la Ed. Ion Creangă, pe atunci în prag de faliment. În legislatura 1992-94 este parlamentară din partea FSN, ceea ce explică multe, din ce fusese cariera poetei şi din ce avea să fie: ataşat cultural, director-adj. la Academia din Romania. Tradusă în limbi străine, traducând şi traducându-se pre sine în ediţii bilingve, pornită în turnee de lecturi, inclusiv în Suedia, unde se fac jocurile la vârf.
Poeta a făcut de la început bună impresie criticii de întâmpinare, lirica ei fiind considerată ca o trecere de la poezia generaţiei şaizeciste: Constanţa Buzea, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu spre generaţia următoare, a Marianei Marin şi a Ioanei Crăciunescu, deci în pluton cu Grete Tartler şi  Doina Uricaru, care şi acestea au urmat postdecembrist o carieră culturală-diplomatică internaţională. 
La un moment dat au făcut carieră versurile cu care se deschide un poem al  Danielei Crăsnaru: "Făclia pe care o ridic în mâna mea dreaptă / Este mâna mea dreaptă."  Nu-i vreo noutate, memoria are capriciile ei, dar tot ea face dreptate acolo unde nu ne-am aştepta; şi ce bine ar fi ca din fiecare poet pe care îl citim să reţinem măcar un distih, o poezie...


Opera literară: • Lumină cât umbră, Bucureşti, 1973; • Spaţiul de graţie, Bucureşti, 1976; • Arcaşii orbi, Bucureşti, 1978; • Crângul hipnotic, Bucureşti, 1979; • Vânzătorul de indulgenţe, Bucureşti, 1981; • Şaizeci şi nouă de poezii de dragoste, Bucureşti, 1982; ediţia Bucureşti, 1995; • Carte pentru fata Gu, o fetiţă cum eşti tu, Bucureşti, 1982; • Marele premiu, Bucureşti, 1983; • Niagara de plumb, Bucureşti, 1984; • Poezii-jucării pentru cei mai mici copii, Bucureşti, 1985; • Emisferele de Magdeburg, Bucureşti, 1987; • O poveste cu mult soare despre cum te faci tu mare, Bucureşti, 1987; • Fereastra în zid, Craiova, 1988; • Pluta răsturnată, Bucureşti, 1990; • Austerloo, Bucureşti, 1998.


Poezia zilei: Daniela Crăsnaru
   Scrisoare
Mai tii minte ceva, din tulburatul april?
Mai stii alfabetul acelor frenetice zile?
Turnu-n flacari de unde-saream amandoi,
Iti mai joaca si-acum, in pupile?
Tii minte? sangele tau, se vindea bucuros
Pe-o moneda de aer, pe-o frunza, pe-o parere...
Ca sa poti auzi, in mijlocul codrului
Pe cerul scorburii dulci, cum toarce ingerul miere?
Numele meu, mai schimba el echilibrul luminii?
Iti luneca-n sange, corabie cu mirodenii din cer?
Te mai temi, cum sa nu, ma striveasca amurgul
Sub o-nrosita petala, petala de fier...
Mai tii minte ceva din tulburatul april
Mai stii alfabetul acelor frenetice zile?
Cate clipe, cati ani, si vremea..si vremea...
Mai tii minte ceva din tulburatul april?
Mai tii minte...?


(preluare de pe Internet)


Alţi scriitori:
George Munteanu, n. 1924
Iacob Negruzzi, m. 1932
Fr. Păcurariu, m. 1998


Ion Lazu - Note pentru un Discurs electoral.


Pentru că mi-am depus candidatura ca reprezentant al Filialei de Proză București în Consiliul USR la alegerile de mâine, schițez aici câteva dintre obiectivele pe care ar merita să militez/să milităm în viitoarea legislatură. În primul rând ar trebui ca scriitorimea noastră să înțeleagă/să accepte evidența că gloria literară nu se mai obține pe hârtie, prin cărți ce apar în 2-300 ex. și nu ajung în librării, în biblioteci, în mâinile cititorului - ci pe virtual. Nu în librării, căci ele aproape au dispărut fără urmă: de la Piața Victoriei până la Piața Romană și mai departe, pînă la Liceul Șincai, pe cea mai importantă arteră a capitalei deci - o singură librărie, din cele vreo 25-30 câte existaseră până prin anul 2000! Despre ce cărți de răsunet, despre ce cititori mai poate fi vorba?! Și lucrurile nu stau altfel în celelalte țări europene... Prin urmare, saitul Uniunii ar trebui să oglindească toate strădaniile pe internet ale scriitorilor, adaptați la noile exigențe, întru edificarea unei culturi naționale Voi reveni.
Pentru anii ce urmează, ca reprezentant în Consiliu mă voi strădui să aduc la îndeplinire aceste Proiecte, unele dintre ele aprobate de USR:
1.Plăci memoriale pentru marii scriitori dispăruți - în continuarea Proiectului deja realizat în perioada 2006-2009; o nouă Listă am depus-o în octombrie 2015 - ea va fi completată cu numele celor ce ne-au părăsit între timp;
2.Proiectele Școli, gimnazii, licee și Străzi, parcuri, case de cultură etc. cu nume de scriitori - proiecte aprobate de USR în precedenta legislatură și postate pe saitul respectiv; listele au fost înaintate Primăriei generale și Inspectoratului Școlar București, dar și celor 45 inspectorate școlare județene;
3. Proiectul Memorialul scriitorilor încarcerați de regimul comunist - este vorba de 403 scriitori, dintre care unii au făcut două sau mai multe detenții, Proiect aprobat de conducerea USR în ianuarie 2008 și nerealizat din diverse motive;
4. La Centenarul Marii Uniri, am depus Proiectul unui Memorial al scriitorilor români participanți la primul Război mondial - este vorba de 85 participanți, dintre care în mod remarcabil, 19 tineri s-au prezentat ca voluntari; la încheierea ostilităților avem acest prea trist bilanț: 7 morți, 13 răniți și 7 mari mutilați, 8 prizonieri, 9 decorați cu cele mai mari ordine; de reținut faptul că dintre acești eroi ai națiunii, deveniți în timp mari scriitori, prof.univ, academiccieni, miniștri etc., un număr de 10 au fost închiși după 1945 și 6 au murit în temnițele comuniste. Memorialul acestor eroi pentru România Mare, trebuie să conțină Lista  celor 85, datele despre faptele lor, prezentate mai sus, precum și titlul operelor pe care le-au scris cu privire la luptele din 1916-1918 - un tabel anexat;
5.Saitul USR trebuie să devină în sfârșit ceea ce s-ar fi cuvenit să fie de multă vreme: principalul câmp de manifestare al scriitorilor, să reflecte îndeaproape viața literară din toată țara, realizările dar și frustrările, viața literară în ansamblul ei; televiziunile ne-au părăsit in-corpore, asta și datorită faptului că literatura nu mai reprezintă o prioritate pentru cetățean; un specialist programator trebuie să dea o formă cuprinzătoare și multifuncțională acestui sait; un om devotat din conducerea USR trebuie să controleze măcar o dată pe lună conținutul rubricilor; să țină la zi listele membrilor, ale premierilor, ale celor cu Indemnizație de merit; de avut în vedere că 4 Filiale, deci un sfert din totalul pe țară, nu au încă un sait care să reflecte activitatea celor afiliați;
6.Editura Cartea românească, aparținând USR și având misiunea de a reflecta realizările de vârf ale scriitorilor români contemporani trebuie să-și lărgească aria de cuprindere, cu condiția subînțeleasă de a asigura  prestigiul operelor editate; (Personal am publicat la C. R., în anii 1979-1987 un număr de trei romane; după Decembrie, în acești 28 de ani nu am reușit să mai public nici un titlu la C.R., cu toate insistențele, în  schimb un alt scriitor, ca să dau un singur exemplu, a reușit să publice la C.R, în 10 ani un număr de 9 titluri! Nu mi s-a publicat la C.R. nici măcar Odiseea plăcilor memoriale, pe care am publicat-o ”pe speze proprii”, carte ajunsă la a doua ediție. Și fiincă a venit vorba despre cărți scoase pe banii autorului,  în tiraje de 100-200 exemplare, nu văd de ce nu ar putea proceda la fel și editura C.R., la solicitarea aurorilor și respectând criteriile de calitate);
7.Festivalurile literare, din ce în ce mai numeroase, din ce în ce mai fără ecou și angajând de la an la an cam aceleași persoane, ar trebui reduse ca număr, reorientate democratic în ce privește participanții, iar cu banii economisiți din deplasări, diurne, masă etc. să li se editeze la C.R. câte o nouă carte;
8.Dicționarele cu scriitori, editate de Academie sau de alte grupări, să fie confruntate cu dicționarele anterioare, cu Istoriile literare, cu antologiile deja apărute, pentru a se evita omisiunile penibile. La Dicționarele Academiei în 6 volume, colaborează un număr de 64 critici și istorici literari, toți doctori, profesori universitari, toți membri ai USR și desigur toți prezenți în DSR variata academică; sunt astfel de nescuzat gravele omisiuni.
Întru susținerea candidaturii mele, amintesc faptul că în acești ultimi 5 ani am publicat o nouă ediție Odiseea plăcilor memoriele, am publicat un Calendar al scriitorilor români din toate timpurile, trei volume, 2000 pagini farmat academic, carte ajunsă la a doua ediție, referindu-se la peste 650 scriitori. Acest dictionary simpatetic reunește textile postate pe blogul meu de scriitor , vreme de 5 ani, la rubricile zilnice. Scriitorul zilei și Poezia zilei;
9. Au oferit MNLR și apoi USR un număr de cca 250 fotografii cu alte case de scriitori, monumente, statui, plăci memoriale din București, doar că respectivele instituții au refuzat oferta mea, fără explicații...