marți, 18 iulie 2017

Scriitorul zilei: Micaela Ghițescu, 18 iulieMicaela Ghiţescu, n. 18 iulie 1931   

    
      
Fiica unei profesoare (n. Papacostea) şi a unui medic, a făcut liceul la Carman Sylva şi la Gh. Lazăr, iar din 1949 s-a înscris la Filologia din Bucureşti, terminând abia în 1957, pentru că a fost arestată şi deţinută între anii 1952 şi 1955, învinuită că a corespondat cu persoane din Franţa. Până în 1970 nu s-a putut angaja ca profesoară pe baza licenţei obţinute, ci a lucrat ca muncitor necalificat, apoi ca traducător şi documentarist la un institut de cercetări în farmaceutică. Din 1971 devine redactor la Biblioteca Centrală Pedagogică, până la pensionare, în 1987. Din 1990, fiind co-fondatoare a revistei Memoria - revista gândirii arestate, devine redactor, iar din 2003 este redactor-şef al Memoriei.
Încă din 1964 a început să facă traduceri din franceză, engleză, spaniolă şi mai ales portugheză, acestea două din urmă fiind limbi pe care le-a învăţat singură. Din portugheză a tradus nu mai puţin de 60 de titluri, atât scriitori din Peninsulă cât şi brazilieni. A scris numeroase prefeţe şi postfeţe, făcând cunoscute literaturile iberice la noi. A scos dicţionare şi gramatici ale acestor două limbi, a participat la numeroase întruniri privind lusitanistica. I-a tradus în portugheză pe Blaga şi pe Bacovia, în ediţii bilingve, apărute în ţară şi în străinătate.

Citeşte mai mult: http://www.crispedia.ro/Micaela_Ghitescu
 http://www.memoria.ro/?location=view_article&id=1611
 http://www.romlit.ro/o_cup_de_ampanie_pentru_micaela_ghiescu

Consemnare:12 decembrie 2009, la Rotonda MNLR, 20 de ani de la apariţia revistei Memoria.
(de la stânga la dreapta: Monica Pillat, Micaela Ghiţescu, Simona Cioculescu, Cosmin Budeancă (ICCMER), N. Constantinescu, I. Derevenco, Ana Blandiana, Romulus Rusan)

Descriere: *



Alţi scriitori:
Ion Barac, m. 1848
S. Damian, n. 1930
N. Neagu, n. 1931
Mircea Constantinescu, n. 1945          



Poezia zilei: Gh. Istrate, Ion Lazu, Ion Murgeanu
(din Gâlceava sonetelor de la Neptun)


La Cazemată

                   Poetului Ion Murgeanu

Cum bate Marea-n zid, la Cazemată,
Plesnind la nesfârşit din mii de bice,
Un ciob roşcat, de amfore antice
Mi-a etalat, pe plaja înspumată...*

Nisip, pietriş, granule de silice
Le scuipă şi le-nghite totdeodată,
Le-ndeasă şi le fură, exersată,
Sub talpa de vizitator factice.

În coamele ce către ţărm** le mână
Şi-n urletul ce-a copleşit pământul
Încerc zadarnic să-ntregesc cuvântul
Pe care l-a-nceput*** de-o săptămână.

Eu ciobul roşu excedat ridic
Şi scriu pe zid: Nu înţeleg nimic!
                                      
                                          Ion Lazu
Luni, 16 octombrie, 2006, ora 10:31
____________________________________________
* Trimitere la amforele greceşti ştampilate, descoperite
la Mangalia şi în împrejurimi.
** Ţărm, poezie de Gh. Istrate.
*** Era şi Moise bîlbîit, îmi pare,
     Dar nu chiar ca oligofrena Mare...                


         

Sonetul noii înfăţişări

Lui Lazu rostogolind talazu’

Ne mângâie cu câte o sonetă *,
Îi spun să soarbă vinul ca topazu’
Pe val direct, nu de la vreo tonetă;

Îi spun să se aplece la căţeii
Cu cozi îmbârligate pe trotuare,
Să numere distanţa de la lună **
Ce, perpendiculară pe vapoare,

Dă unghiul drept al minţii sale stricte.
Să nu ne dea el nouă la edicte
Din Cazemată până pe ponoare;

Ci dat cu lumea vinului din steclă,
Să capete o nouă-nfăţişare –
De nu, se va trezi c-o ia la meclă!

17 oct. 2006        Sonatistul Anonim din Studio
_________________________________________
Sonetele viei, de I. Murgeanu
** Luna rece, de I. Murgeanu


  
Sonetul Stainless Steel.
Poetului Gh. Istrate.

Tu, Mare, ai colane şi inele*,
Ai ghiuluri, ai brăţari şi nestemate –
Hoţeşte le-ai subtilizat pe toate
Şi-acum te faci că nici nu ştii de ele!

Ai viclenit codane dintr-acele
Ce s-au întins pe plajă, răsfăţate,
Privind lasciv la valuri înspumate,
Cînd tu-ngropai, la fund, podoabe grele…

Mi-ai aruncat şi mie, de urgenţă,
Un lung cuţit de suedeză marcă
În locul aurului ce-ai ascuns, de parcă
Sperai să-adoarmă treaza-mi vigilenţă.

Ci, neclintit, pîndesc ca într-o vrajă,
Dositul aur** să-l vomiţi pe plajă.

17 0ct.06.                      Ion Lazu
______________________________________
Inelul, de I. Murgeanu
** Veacul de aur, de I. Murgeanu



 Odă sonetistă
Maestrului Lazu

Vroiai ca să mă-neci pe fundul mării
Ca pe un aur * foarte ruginit,
Dar eu prin spume verzi m-am răsucit
Ca punctul de sub semnele mirării;

Tu n-ai să poţi, copile oltenit,
Să mă agăţi nici în cîrligul zării,
Nici în salcîmii de pe Drumul Sării,
Căci eu, oricum, sunt îngerul grăbit

- mereu bărbos şi veşnic în viteză –
ca să-mi adun toţi cîinii pe faleză
şi de sub coada lor îmbîrligată

să zvîrlem Mării un obuz de vată,
în cinstea celor care mai cutează
să mă înţepe cu-n trident şi-o rază **.

17 oct. 06               Gh. Istră-Ţoiu

P.S. Şi nu mai fă atîta pe viteazu’!
O, Lazule, ai cam sărit pîrleazu’!
______________________________________
Aur şi flacără, de I. Murgeanu
** Rază, de Gh. Istrate



Ion Lazu - Paradisul din Groapa Văcărești, 4