sâmbătă, 3 iunie 2017




Scriitorul zilei: Anatol Ciocanu, n. 3 iunie 1940
           

„Ce singuri am rămas:
ne-a părăsit şi iubirea cea mare
care ştia să împartă egal
totul ce era divin şi - încîntare-
de putregai, de registru mortal...

Ce singuri am rămas:
ne-au părăsit, ca două ape, părinţii
şi două izvoare-n rădăcini au secat ,
şi-n două albii uscate doar amintirile-s sfinţii
plutind cu giulgiul înlăcrimat.

Ce singuri am rămas:
a-nceput să prindă albeaţă chiar şi răsăritul,
nu mai vedem soarele de la un timp,
e după pînze albe şi reci mult doritul
strop de lumină, fierbintele nimb.

Ce singuri am rămas:
ne-a văduvit şi toamna, plecată,
de-aromele ei cu dulci nostalgii,
rîndunica nu mai vine să bată
la geamuri cu-aripi de zbor, străvezii.

Ce singuri am rămas:
Pe lume-numai eu şi cu tine
 Îmbrăcaţi în acelaşi regret demodat,
Care numai trupurile noastre vineri 
Şi nu mai poate fi dezbrăcat -
Ce singuri am rămas...” 
 ***
Poetul basarabean s-a născut în satul Mălăieşti din judeţul Bălţi într-o provincie care pe atunci mai era a României, dar care urma să fie ocupată de sovietici la sfârşitul acelei luni iunie 1940. A făcut Universitatea din Chişinău şi a fost ziarist la revista Moldova, apoi la Glasul naţiunii. A debutat cu poezii în 1957 şi a continuat să publice volume de versuri, mereu în acelaşi registru cantabil, poezii luminoase, cu încredere în om şi în darurile vieţii, cu iubire faţă de sat şi de tradiţii, texte adesea puse pe muzică.  A tradus din Giuseppe Ungaretti. A scris cărţi pentru copii.

Opera  Sărutul soarelui,  1965; An neobişnuit,  1967; Struguri în amiază. Oameni şi locuri din Moldova,  1968; Sonetele câmpiei, ; Firul Ariadnei, Chişinău, 1970; Cântece de-acasă,  1971; Dimineţile Patriei. Oameni şi locuri din Extremul Orient,  1976; Alte cântece de-acasă,  1978; Vine, vine primăvara..., 1981; Strugur dulce, lan de aur,  1983; Vârsta teiului,  1984; Despre-o viţă şi-o bobită..., 1986; Spicul şi steaua, ; Flori de tei deasupra noastră..., Bucureşti, 1995; Cântecele mântuirii, Bucureşti, 2001; Toga iluziei, 2003; Pasărea speranţei, 2007; 101 poeme, 2009; Apropierea de ţărm, 2010.
Citeşte mai mult: http://www.crispedia.ro/Anatol_Ciocanu



Poezia zilei: Emil Lungeanu, n. 1958



DOCTORE, IAR MĂ DOARE O CARTE…

Doctore, iar mă doare o carte…
Te conjur, cruţă-mă odată de tortură,
Fă-mi cinste o cinzeacă de-anestezic
Şi-apoi retează-mi-o dintr-o lovitură !

Destul ce-am pătimit venind pe lume,
Ce blestemat soroc mi s-a fost dat,
Ce cosmic frig m-a luat din prima noapte
Când de al maicii trup m-ai dezbrăcat.

Nu-i pentru aste vremi  literatura,
Te uită-n jur ce impostură şi palavre,
Azi orice eunuc lasă gravidă editura
Şi-n capul mesei rod condeiul nişte javre.

Hai, doctore, de chinuri mă scuteşte,
De al meu Pegas n-aibă parte hipodromul,
Destul ţiganca-n palmă că-mi citeşte
Povestea acelei specii dispărute, Omul…    



Alţi scriitori:
Duiliu Zamfirescu, m. 1922
Andi Andrieş, n. 1934
Emil Lungeanu, n. 1958


Ion Lazu: Nori de seară în IOR