miercuri, 3 mai 2017



Ion Lazu: Proiect cultural, 2017
Titlu: Monumentul scriitorilor români participanți la războiul de întregire, 1916-1918
Autor: Ion Lazu
La împlinirea a 100 ani de la primul Război Mondial, de întregire a neamului, se va ridica un monument întru cinstirea scriitorilor care au participat la luptele de pe linia frontului, dovedind eroism, dând jertfa de sânge, fiind mutilați de război ori pierind în luptă, pentru apărarea gliei strămoșești, pentru edificarea României Mari.
Recunoștința noastră se îndreaptă cu mare emoție spre acei tineri condeieri care s-au prezentat ca voluntari.
Nu trebuie trecut cu vederea faptul că majoritatea scriitorilor implicați în ostilități au consemnat apoi în operele lor aspecte memorabile și adânc pilduitoare din timpul luptelor pentru neam și țară.
Pentru concepția și executarea monumentului se va apela la arhitecți și sculptori de notorietate, spre a se găsi soluțiile cele mai adecvate subiectului și momentului centenar.
Ca soluție de rezervă / și de urgență, autorul proiectului s-a gândit la o rezolvare simplă și tot pe atât de economicoasă: un bloc de calcar, aproximativ rotund ca formă și cu diamentrul de 100-120 cm va fi secționat ecuatorial, obținându-se două emistefe, ambele cu suprafața utilă de cca 80.000-10.000 cm patrați. Ambele emisfere vor fi amplasate alături, la mica distanță, ca să dea imaginea unui ansamblu, direct pe sol sau pe socluri de beton mozaicat, nu prea înalte; suprafețele utile nu vor fi poziționate pe verticală, ci cu o înclinare de cca 23-25 grade, încât să fie lesne de citit (este și înclinarea globului pământesc pe orbita circumsolară). Pe emisfera din stânga vor fi inscripționate numele celor 84 scriitori participanți la războiul de întregire: câte 7 nume pe un rând, în total 12 rânduri – aceste cifre pot avea semnificații: zilele dintr-o săptămână și lunile dintr-un an. Înălțimea literei, 7 cm, lizibilă de la distanța de 10 m.
Pe cealaltă hemisferă, din partea dreaptă a ansamblului, împărțită în două printr-un diametru vertical, vor fi inscripționate: în partea stângă: 7 morți, 16 răniți, mutilate; 19 voluntari; 8 prizonieri; 9 decorați; 7 eroi ajunși deținuți politici sub regimul communist, dintre care 4 morți;
În semicercul din dreapta, unul sub altul sau unul după altul, titluri ale operelor referitoare la război scrise de participanții direcți: Balaurul; Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război; Cântece fără țară; Pilot fără noroc; Monumentul durerii; Zile de lazaret; Vin apele; Poezii din închisoare; Zări și zodii; Munții; File rupte din cartea războiului; Femeia sângelui meu; Drapelul; Diamant verde; Simfonia morții; Nebunia lumii; Neamul românesc; Cruce albă de mesteacăn; Amintirile unui fost holeric,  Premiul Academiei; Prin viroage și coclauri, Două Siberiiș Fata Moartă, Premiul Academiei; etc.
Pentru amplasarea monumentului se va apela la Primăria Capitalei și la primarii de sector.
Am întocmit o listă și cu scriitorii participanți la cel de al doilea război mondial; o listă deocamdată incompletă, probabil din cauză că actanții au încercat să tăinuiască participarea lor pe frontal de est.
Termen de executare: 1917
Drepturi de autor: 3000 lei.


Scriitori români în primul război mondial
(preluare de pe Internet, cu completări I. Lazu)
- D.P. Perpessicius, 21 oct. 1891-29 mart. 1971; licența filologie 1914. Mobilizat pe front, este rănit la Turtucaia, retras la Botoșani, operat, rămâne invalid de brațul drept.
- George Topârceanu, 1886-1937;  luptă la Turtucaia, apoi prizonier 2 ani în Bulgaria, până în 1918.
- Octavian Goga, 1881-1936; La intrarea României în război, se înrolează ca simplu soldat pe frontul din Dobrogea, detaşat apoi la Biroul de propagandă al armatei, unde editează, în refugiul de la Iaşi, ziarul România; vezi: Cântece fără țară.
- Camil Petrescu, luptă pe front, rănit în Ardeal, la Cincu, apoi la Mărăști și Cașin-Oituz; luat prizonier la unguri până la 10 aprilie 1918. Crezut mort. (vezi Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război)
- Liviu Rebreanu… ? (nu a fost mobilizat!)
- Hortensia Papadat- Bengescu, 8 dec. 1876 – 5 mart. 1955. Debut în Viața romînească, 1913; scrie roman, nuvelă, teatru: pe timpul războiului, infirmieră voluntară în gara Focșani (v. romanul Balaurul, 1923).
- Ion Grămadă, 3 ian. 1886 - 26 aug. 1917. Prozator, istoric, publicist. Studii superioare la Cernăuți și Budapesta. Colaborări la reviste românești. Se înrolează voluntar la Vânători de munte și moare eroic în timpul unui asalt la Cireșoaia. În 1926  este reîngropat cu onoruri la Suceava. În 2007 este ridicat un bust pe șoseaua spre Stroiești.

Completări de Ion Lazu:
- Felix Aderca, 13 martie 1891-12 dec. 1962. În 1914 vine în țară să-și satisfacă serviciul militar. Participă la Război și la acțiunile din Ungaria sovietizată.
- Ion Agârbiceanu, 12 sept. 1882 - 28 mai 1963. Preot militar în Moldova, 1916-1918.
- Al-George Vasile, n. 24 02 1895; poet, traducător. Șc. Ofițeri Botoșani. Participă voluntar la război, invalid la Mărășești;
- C-tin Argeșanu, 16 sept. 1892 – 19 ian. 1964. Face Șc. Milit. în 1914, ca Slt. participă la război, apoi devine pilot, avansând la grad de colonel; (v. Pilot fără noroc).
- C-tin Argintaru, n. 1894 Plenița. Ofițer, reg. 7 Vânători de munte. Invalid Mărășești, 14 aug. 1914. Cavaler Ordinul Mihai Viteazul. (v. Monumentul durerii, 1926).
- Banea Gh., 14 02 1891, Măcin-Tulcea – 19 dec. 1967; prozator; mare mutilat de război, 1916, decorat cu Steaua României cu panglică Dobrogea. (vezi Romanul Zile de lazaret, 1938, premiul Academiei; Vin apele, 1940).
- Ion Barbu, 18 03 1895 – 11 08 1961. Șc. Militară Botoșani; stagiul militar 1916-1918, ca plutonier într-o unite de geniu, Moldova;
- Bartalis Janoș, 1893-1976, ofițer în Primul război Mondial.
- Vasile Băncilă, 1 ian. 1897, Brăila – 10 iunie 1979. (N-a publicat nimic după 1944). …bacalaureatul în iulie 1916. Participă ca voluntar la război, alegându-se cu răni grave și cu o invaliditate pe viață. Pentru meritele sale, devine sublocotenent în rezervă și i se conferă înalte medalii: Medalia Victoria. Ordinul Mihai Viteazul;
- Aurel P. Bănuț; 1881-1970, în timpul Primului R.M. dezertează din armata austroungară și se înrolează în cea românească.
- Gh. Bârgăuanu, 1896-1964; Șc. Militară, devine Slt., participă pe front;
- Aurelian Bentoiu, Ofițer, luptă pe front, rănit la Turtucaia, declarant mort, salvat de un sanitar, vărul lui (tatăl lui Șt. Bănulescu); Deputat, ministru justiției, după Istrate Micescu; (În cel de-al doilea război mondial a fost concentrat ca magistrat militar). Arestări 1948-1956; 1957-1963, mort în detenție, cancer. Poezii din închisoare. Memorialistică: Zări și zodii;
- Martha Bibescu, 28 01 1886 – 28 11 1973. Deschide în 1916 un spital pentru răniți în București și rămâne sub ocupația germană, devenind o prețioasă sursă de informații pentru Guvernul român în refugiu la Iași.
- Demostene Botez, 29 07 1893- 17 031973. Luptă pe front. (vezi romanul Munții, 1918, Premiul Acad.).
- I. Al Bran-Lemny, 1886-1954, poet; mobilizat la cenzura militară, apoi la Ministerul de război.
- Gh. Brăescu, 29 01 1871- 15 03 1948. Participă la luptele din Ardeal, rănit grav, amputare braț drept. Prizonier la nemți, în lagăr (Stralsund, Breensen și Neisse) își descoperă talentul de povestitor; revenit în țară, este trecut în rezervă cu grad de general.
- Gh. Brătianu, 3 febr. 1898 - 23 apr. 1953 Sighet. În vârstă de 18 ani, se înrolează voluntar, fiind încorporat la Regimentul 2 Artilerie. În perioada 10 octombrie 1916 - 31 martie 1917 a urmat cursurile Școlii de ofițeri de rezervă de artilerie, la Iași, iar la 1 iunie 1917 este avansat la gradul de sublocotenent. În vara anului 1917, participând la luptele grele de la Cireșoaia, a fost rănit, iar după însănătoșire a ajuns din nou pe front, în Bucovina. Experiența de pe front și-a expus-o în cartea "File rupte din cartea războiului". Apoi istoric, dir. Institul de Istorie, 232 titluri; deținut politic, din 1950 la Sighet, mort în închisoarea Sighet, 1953,
- Al. Busuioceanu, (10 01 1896 – 23 03 1961)  merge voluntar pe front, 1916-1918, apoi reia filologia, întreruptă.
- George Mihail Cantacuzino, 23 05 1899 – 1 11 1960, ia parte ca voluntar pe front, 1917-1918.
- Mihail Celarianu, 30 iulie 1893 - 5 dec. 1985,  combate la infanterie, apoi la antiaeriană. Vezi: Femeia sângelui meu, vezi Drapelul; vezi Diamant verde, I.
- Dumitru Ciurezu, 7 11 1897 – 5 01 1978; își amână studiile liceale, mobilizat pe front în 1916-18, luptă la Oituz și Cireșoaia;
- Cocea N.D., 29 11 1880 – 10 021948;  militant pt. Antanta, arestat în 1917;
- Cornea George, 1892-1925, ofițer de carieră, participă la lupte, vezi Simfonia morții, 1920; Nebunia lumii, 1924.
- Aron Cotruș, 2 01 1891 - 1 11 1961; convocat în armata austro-ungară, combate pe frontul Italia, prizonier; dezertează la italieni, luptă împreună cu românii. Revista de front: Neamul românesc, Padova.
- Condiescu N.M., 1880-1939; ofițer superior,  Comandantul școlii de ofițeri, apoi general. Luptă pe front în Bulgaria, 1913, apoi în Primul R.M., la cartierul general.
- Crevedia N., 1902-1978, mobilizat telefonist, apoi la Min. de Război;
- Nicolae Davidescu (24 oct. 1888 - 12 iunie 1954), luptă la Turtucaia, prizonier 2 ani în Bulgaria. Arestat 1948 pt. antisemitism, moare în închisoarea Ocnele Mari.
- Dessila Octav, n. București,1895 – 29 07 1976; ofițer de cavalerie, combate în războiul de reîntregire, supranumit eroul de la Oituz.
- Dragnea Radu, 1893-1955; participă la război, fiind rănit la Azuga, 1916;
- Artur Enășescu, soldat, combate la Oituz, 1917. (vezi Cruce albă de mesteacăn).
- Horia Furtună, 21 06 1888- 8 03 1952; Participă la războiul din 1916-1918, cade prizonier în luptele de la Nad-Patac şi e internat în lagăr la Stralsund.
- Constantin Gane, 27 03 1885 - 12 04 1962, mort în închisoarea Aiud. Voluntar, participă la luptele din Bulgaria, apoi pe frontul de reîntregire,1916-1918. (vezi Amintirile unui fost holeric, 1914. Premiul Acad.; vezi Prin viroage și coclauri, 1922).;
- Eugen Goga (fratele poetului), 1888-1935; Participă la primul război mondial în armata austro-ungară, este făcut prizonier de ruși şi dus în lagărul din Tomsk, în Siberia. Eliberat o dată cu intrarea României în război, se reface la Techirghiol, descriindu-şi perioada captivităţii în Două Siberii (1916). Pleacă din nou pe front, ca voluntar, e rănit la Arabaz şi-şi pierde mâna dreaptă.
- Hotnog Titus n. 27 oct. 1890, com. Covasna, jud. Iaşi – m. 7 iun. 1957, Iaşi. Prozator; după licenţă se înscrie la Școala Militară de Infanterie din Bucureşti. Luptă pe front. Prizonier de război în Germania (1916-1918).
- Iov Dimitrie, n, 9 03 1888, Flămânzi-Iași; - 20 08 1959, mort în detenție la Gherla; între 1914-1916 face Școala Militară; mobilizat pe front, combate la Oituz, Barcea Veche, Burdujeni (vezi prozele publicate, 1923). Rămâne în Basarabia, devine director de teatru, prefect, militează pentru Unire. 
- Lecca Haralambie, 10 02 1873 –  9 03 1923; poet, dramaturg, scenarist; participant în Războiul balcanic 1913, rănit, căpitan în primul Răzb. Mondial, rănit, cauzându-i o paralizie ce i-a adus moartea.
- I. Al. Bran-Lemeny, n. 16 sept. 1886 – 2 apr. 1954; între 1916-1919, mobilizat la cenzura militară;
- Ion Luca, 7 dec. 1894 - 30 ian. 1972;  mobilizat pe front.  În timpul primului război mondial lucrează ca sergent sanitar în Rusia, într-un spital orăşenesc din Nikolaev (1917-1918).
- George Magheru, medic militar pe frontal din Moldova; Izbucnirea războiului îl prinde în anul VI de facultate; pleacă pe front ca medic sublocotenent, se îmbolnăveşte de febră recurentă şi tifos exantematic, dar refuză să se reformeze şi rămâne în Moldova până la demobilizare.
- Adrian Maniu, 6 021891 – 20 04 1968; Face voluntar campania din  Bulgaria, 1913, apoi tot voluntar pe front, în campania 1916-1918.
- Alexei Mateevici, trimis ca preot militar pe front (1915); moare, la numai 29 de ani, răpus de febră tifoidă, aug. 1917.
- Gib I. Mihăescu (23 apr. 1894 - 19 0ct. 1935), face Șc. Ofițeri infanterie din Iași. Participă cu reg. 22 infanterie la luptele de la Mărăşeşti, Mărăști, Oituz şi Muscel, fiind decorat pentru faptele sale de arme. În 1918, e demobilizat şi se retrage un an la Drăgăşani pentru îngrijirea sănătăţii.
- Ioan Missir (17 febr. 1890 - 30 nov. 1945), ca Slt., luptă în Ardeal și la Cașin-Oituz, în momentul armistițiului ajunsese căpitan. Romanul Fata Moartă, 1937. Premiul SSR, Premiul Acad. În 1944, primar al Botoșanilor, organizează refugiul, pleacă ultimul. Moare în 1945.
- Al. Lascarov-Moldovanu, 1885-1971. Luptă în Bulgaria, 1913, apoi pe frontul 1916-1918; Prozator și publicist.
- Mihai Moșandrei, n. 1896. - Șc. Militară Botoșani. Voluntar, luptă în I răzb. artilerist, decorat cu „Crucea de război”. Aviator în al doilea război mondial.
- Munteanu Basil, n. 1897-1972; Bacalaureat în 1916, sublocotenent de artilerie în 1917 (coleg cu T. Vianu),
- Dumitru Murărașu, 26 nov. 1896 - 19 oct. 1984. Bacalaureat în 1915; întrerupe studiile la Facultatea de Litere începută la Bucureşti, pentru a lua parte la război ca sublocotenent pe front (1916-1918), şi o termină abia în 1921;
- I.D. Mușat,1898-1983. În 1916, la încorporare, era absolvent a şase clase de liceu; în timpul războiului absolvă celelalte două clase liceale în particular. Demobilizat în 1919, se stabileşte la Cluj, unde urmează cursurile Acad. Agricole.
 - D. Nanu -  26 oct.1873 – 12 02 1943; în 1916, luptă pe front, cade prizonier la nemți, dus în lagăr.
- Victor Papilian, 1888-1956, medic militar pe front în Primul război, 1916-1918.
- Ion Pillat (31 mart.1891 - 17 apr. 1945); revine de la Paris, unde luase două licențe; mobilizat în 1913, face Campania din Bulgaria;
- Poiană Năsturaș Volbură, 1890-1972; poet, prozator; absolvă Şcoala de Ofiţeri de Infanterie din Bucureşti (1910), devenind ofiţer activ. Ia parte la campania din Bulgaria (1913), se distinge în primul război mondial. Maior la Regimentul 4 Grăniceri (până la pensionare, 1936).
- Victor Ion Popa, 29 iul. 1895 – 30 martie 1946; face Șc. de Ofițeri rezervă, 1916-1917, luptă la Oituz, cu reg. 12 infanterie Bârlad; este rănit;
- Mihai Ralea, 1896-1964; - face Șc. Militară Botoșani.
- Mihail Sadoveanu, 5 11 1880 - 19 10 1961; concentrat la cenzură, apoi merge pe front;
- Solacolu Barbu, 18 03 1897 – 30 10 1976;  După doi ani la Facultatea de Drept (1913-l915), e mobilizat; urmează Scoala Militara la Iași și participă ca sublocotenent de cavalerie în campania din Budapesta. Decorat.  
- Vladimir Streinu, 23 mai 1902 - 26  nov. 1970.  Voluntar pe front, la 15 ani, declarînd mai mulți. Deținut politic sub comuniști.
- D.I. Suchianu (2 09 1895-1985), face  Șc. Militară Botoșani.
- Al. Rosetti (20 oct. 1895 - 27 fbr. 1990). Luptă pe front, rănit la Mărășești, decorat.
- Radu R. Rosetti (20 03 1887 – 2 06 1949), - istoric; șef birou operațiuni M. cart. General, comandant Reg. 47/72, rănit în lupta de la Răzoare, 1917. Ordinul Mihai Viteazul. Înființează Muzeu Militar 1924-1931. În1927 devine m.c. al Acad; titular din 1941. Deț. politic din 1949, mort la Văcărești, 1949;
- Raly Alexandru, 1897-1986, Bacalaureat 1916, apoi doi ani de front.
- Rusu-Șirianu Vintilă, 20 04 1897- 25 02 1973), Memorialist  (Vinurile lor…) traducător; face războiul în calitate de ofițer; secretar SSR, director la Rev. Franco-roumaine;
- Mihail Săulescu, 23 02 1888 - 30 09 1916. Voluntar,” căsătorit cu Transilvania”, mort în primele lupte de la Predeal. Monument de Oskar Han, dezvelit în sept. 1930, sub egida SSR.
- Victor Slăvescu, - 5 iunie 1891 - 24 sept. 1977; economist, acad. Voluntar 1916, rănit Brașov, apoi luptă la Mărășești. Deputat PNL. Ministru al Înzestrării, 1940, Administr. Banca României. Acad. până în 1948. Deț. Politic la Sighet, 1950-1955;
- Alfred Margul Sperber, luptă în armata austro-ungară, în Galiția;
Marmeliuc Dimitrie, n. 20 oct. 1886, Liteni, jud. Suceava – m. 1 nov. 1970, Bucureşti. Istoric literar şi folclorist. În 1916 se înrolează voluntar în armată, urmând cursurile Şcolii de Ofiţeri de la Botoşani. Pleacă pe front, fiind rănit în luptele de la Mărăşeşti şi decorat. A jucat un rol proeminent în unirea Bucovinei cu România.
- Soricu, I. U. 1882-1957; La cerere, deşi suferind de o maladie a vederii, participă la primul război mondial şi luptă pe frontul din Moldova;
- Steuerman Rodion Avram, 1872 -1918; Este mobilizat pe front, în calitate de medic militar, ceea ce agravează o criză psihică dezvoltată pe un fond latent nevrotic, scriitorul punându-şi capăt zilelor imediat după demobilizare.
- Constantin T. Stoika, n. 14 02 1892 - 23 oct. 1916, mort eroic la Boișoara, pe valea Oltului.  Poet, traducător, discipolul lui Ov. Densusianu. Premiul pentru traducerea De rerum natura, Lucrețiu. În 1913 face Șc. Militară de Artilerie, geniu, Marină;  Slt. în Regim. 1 vânători și grăniceri, combate în Transilvania. Mort la 23 de ani…
- Al. O. Teodoreanu (Păstorel), 3 iul. 1894 - 17 martie 1964; poet. În 1914, îşi satisface stagiul militar, urmând cursurile unei şcoli de ofiţeri, iar în aug. 1916 este mobilizat pe front, ca sublocotenent în Regimentul 24 artilerie. Va lupta pe fronturile din Transilvania şi Moldova şi, rănit destul de grav (şi decorat cu „Steaua României”), va fi internat într-un spital ieşean. Tot pe front îşi va pierde, în 1918, şi fratele mai mic, Laurenţiu Teodoreanu. Deț. politic,1959-1963.
- Ionel Teodoreanu,  1897 – 1954; Între 1916 şi 1917 e mobilizat la o unitate militară din Botoşani (momentul e consemnat în Bal mascat). .
- George Ulieru  1884 - 1943. Mobilizat în 1916 ca medic-locotenent, participă la campania împotriva tifosului exantematic din jud. Botoşani.
- Ion Trivale, 13 mai 1889 - 11 nov. 1916. Obține cetățenia română în 1913. Mobilizat pe front, moare în linia întâi.
- I. Valerian, n. 1 aug. 1895 - 21 nov. 1980. Face Șc. Ofițeri rezervă, 1916; combate pe front, rănit la Mărășești, scăpat de glonț de o iconiță din buzunar. Coleg de front cu V. Voiculescu, V.I. Popa, G. Tutoveanu;
- Ion Vinea, n 17 apr. 1895 - 1964 . Între 1916 şi 1919 a fost mobilizat la Iaşi.
- Vasile Voiculescu, 1884-1963. În timpul primului război mondial (1917-1918) e medic militar la Bârlad.
- I.Al. Brătescu-Voinești, 1 ian. 1869 - 14 dec. 1946. În prima conflagrație, căpitan al garnizoanei Tg. Frumos. Din 1918 academician.
- Tudor Vianu, 1897-1964  În timpul primului război mondial, elev-ofiţer al Şcolii de Artilerie din Botoşani; ia parte la campania din Moldova. (Tatăl lui luase parte ca medic la războiul de independență).
- G. M. Zamfirescu, 13 oct. 1898 – 8 oct. 1939; Elev al şcolii pregătitoare de ofiţeri în rezervă din Botoşani (1917-1918). Participă la campania din 1918.
 (6 + 77 = 83 scriitori combatanți în Primul Război Mondial)

***

Dintre care:
Morți (5) : Ion Grămadă, Cireșoaia, 26 aug. 1917; Alexei Mateevici, aug. 1917; - Mihail Săulescu, iulie 1916; Constantin T. Stoika, 23 oct. 1916 la Boișoara; Ion Trivale, 11 nov. 1916;

Voluntari (19) : Oct. Goga; H.P. Bengescu; Ion Grămadă; Al-George Vasile; Vasile Băncilă; Aurel P. Bănuț; Martha Bibescu; Gh. Brătianu; Al. Busuioceanu; George Mihail Cantacuzino; Aron Cotruș; C. Gane; Eugen Goga; Adrian Maniu; Mihai Moșandrei; Vladimir Streinu; Victor Slăvescu; Marmeliuc Dimitrie; I.U. Soricu;

Răniți, mutilați (16) : D.P. Perpessicius; Camil Petrescu; Al-George Vasile; Gh. Banea; Vasile Băncilă; Aurelian Bentoiu; Gh. Brăescu; Eugen Goga; Haralambie Lecca; V.I. Popa; Al. Rosetti; Radu R. Rosetti; Victor Slăvescu; Marmeliuc Dimitrie; - Al. O. Teodoreanu (Păstorel), I. Valerian;

Prizonieri (8): G. Topârceanu; Camil Petrescu; N. Davidescu; Radu Dragnea; Horia Furtună;  Eugen Goga; Titus Hotnog; D. Nanu;

Decorați (9) : C. Argintaru, Gh. Banea; Gib I. Mihăescu; Mihai Moșandrei; Barbu Solacolu; Al. Rosetti;  Radu R. Rosetti; Marmeliuc Dimitrie; - Al. O. Teodoreanu (Păstorel),

Ordine și Medalii atribuite: Ordinul Mihai Viteazul; Medalia Victoria; Crucea de război;

Eroi ajunși deținuți politici sub regimul communist (7, dintre care 4 morți):
Aurelian Bentoiu, mort în închisoare, 1963: Gh. Brătianu, mort în închisoarea Sighet, 1953; C. Gane, mort în 1962 la Aiud; Dumitru Iov, mort în 1959 la Gherla; Vladimir Streinu; Vlad Slăvescu; Al. O. Teoodoreanu (Păstorel)
Scrieri cu privire la Război:
Balaurul; Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război; Cântece fără țară; Pilot fără noroc; Monumentul durerii; Zile de lazaret; Vin apele; Poezii din închisoare; Zări și zodii; Munții; File rupte din cartea războiului; Femeia sângelui meu; Drapelul; Diamant verde; Simfonia morții; Nebunia lumii; Neamul românesc; Cruce albă de mesteacăn; Amintirile unui fost holeric, 1914. Premiul Acad.; Prin viroage și coclauri, 1922); Două Siberii (1916). Fata Moartă, 1937, Premiul Academiei; etc.




II.            Scriitori români în al doilea război mondial
Listă în lucru, întocmită de Ion Lazu
- Asztalos Istvan – 1909-1960: În anii celui de-al Doilea Război Mondial, duce o intensă activitate de gazetar, remarcându-se prin opiniile sale antifasciste. În primăvara anului 1944 este concentrat cu forța de către armata fasciștilor unguri (armata horthystă), dar dezertează la scurtă vreme și se ascunde la Budapesta în așteptarea terminării războiului. După război, revine la Cluj unde își reia activitatea de gazetar.- Pavel Bellu, n. 1920; între 1941-1943, școala de ofițeri;
- Eusebiu Camilar (7 10 1910-27 08 1965), - luptă pe frontal de est.(v. Negura, 1949, 1956)
- Caratană Nicolae, 23 01 1914- 19 10 1992; poet, membru USR; luptă pe frontul de est și e grav rănit. Apoi: 3 arestări, până în 1964, domiciliu forțat în Bărăgan…
- Ion Chinezu (15 08 1894-10 12. 1966) , traducător; deportat în Germania, 1944-45.
- Radu Cioculescu (1901-1961), mobilizat pe frontul din Moldova, în primul război, la cercetași, 1943; lagăr Tg. Jiu între 1941-42; din nou în 1943; apoi trimis pe frontul de est; (arestat în 1947, mort  la 6 ian. 1961 în închisoarea de la Dej.)
- Ctin Ciopraga ( 12 05 1916- 2 02. 2009), în 1939-40 stagiul militar la Bacău; în 1941-42 combate pe frontul de est: Prizonier la ruși, 1942-43; evadează; din 1950 asistent la Filo. Iași.
- Corbul Vintilă, n. Buc., 26 05 1916 – 30 01 2008, romancier, scenarist; locotenent de artilerie antiaeriană, apoi pilotul Comandantului forțelor aeriene;
- Mihu Dragomir, 1919-1964, Șc ofițeri rezervă, 1940-41;  concentrat  pe front 1943-1945 (vezi poemul Războiul);
- Florin Dumitrana, 22 iunie 1919 – 27 sept. 1945. Două plachete de poezii. Cu mâinile prin soare, 1937 și Întâiele viori, 1938. O antologie lirică, Întâiele viori, 168 pagini,  apărută în 1979 la ed. Scrisul românesc, prefață Ov. Ghidirmic.  O stradă în Slatina a primit numele Poet Florin Dumitrana.
- Eugen Frunză,  1917- 2002, Trei ani de front, spre Est, ca ofițer;
- Laurențiu Fulga, 2 nov. 1911-16 nov. 1984. Mobilizat 1941, rănit  grav la Odessa, apoi din nou la Cotul Donului (necroloage în presă); luat prizonier,  scapă,  se înrolează pe frontal antifascist, rănit din nou la Odessa; luptă pe tot frontal de vest. După război, consilier la Teatrul armatei..
- Ctin Virgil Gheorghiu, 1916- 1992,  diplomat, romancier, în final preot în exil. Mort la Paris. Liceul militar din Chișinău. Reporter de front spre est: Ard malurile Nistrului, 1941; Am luptat în Crimeea, 1942.
- Mihnea Gheorghiu, n. 5 mai 1919 - 11 dec. 2011;  Șc. Ofițeri artilerie din Craiova, apoi combatant pe frontul de est, 1941-1943;
- Grecea Florian, n. 1924; a absolvit Şcoala de ofiţeri activi de infanterie (1943-1945), fiind trimis pe frontul din Transilvania şi Ungaria: Ofițer activ, ajuns colonel;
- Ion Grecea, 1924-1999; a urmat Şcoala de ofiţeri activi de infanterie (1943-1945), fiind trimis pe frontul din Transilvania şi Ungaria;
- Călin Gruia,  21 mart. 1915- 9 iul. 1989; După un stagiu de concentrare la regiment (1939-1940), devine combatant pe frontul de est (1940-1944), prizonier de război în URSS (1944-1948).
- Emil Gulian, 15 mai 1907- dec, 1942. Poet, traducător, cu simpatii leginare, ca urmare este trimis coresp. de război. Prizonier în drum spre Siberia, moare în luna  dec. 1942, înghețat. În Giurgiu, stradă și casă memorială.
- Vintilă Horia, diplomat la Viena. La întoarcerea armelor este deportat de nemți între 1944-1945; se refugiază în Italia, apoi în Argentina.
- Victor Kernbach, 1925-1995;   se refugiază din Basarabia în 1940. Face  ultimii 2 ani de front.
- Ignea Dumitru, n. 22 mai 1919, Iaşi. Prozator. Combatant pe frontul de Est şi prizonier (1941-1945).
Mircea Ionescu-Quintus, n. 18 martie 1917; încorporat ân 1938, a făcut tot războiul 1941-1945; a fost decorat cu Coroana României cu spade și panglici;  a făcut detenție politică, inclusiv la Canal.
Atenție: MIQ, membru USR, Filiala Poezie, prezent în Dicț. Scr. Rom., lipsește din Dicționarul biografic Aurel Sasu.
- Emil Manu (1922-2005). Întrerupe fac. de litere pentru a urma școala ofițeri rezervă infanterie Arad  aug. 1944-mai 1945;  participă la luptele din zonă; veteran de război; apoi deținut politic, 1948-1952;
- Marin Aurel, n. 25 apr. 1909, Bucureşti – m. 16 mai 1944, lângă Roman. Poet., urmează, timp de doi ani, Facultatea de Litere şi Filosofie, apoi Şcoala Militară de ofiţeri de infanterie. Sublocotenent, în 1932 e repartizat într-o unitate de vânători de munte, la Braşov. E rănit, ca ofiţer activ, în timpul războiului (1941), iar după vindecare e trimis la Şcoala Superioară de Război, pe care o termină în 1944 şi pleacă din nou pe front, ca ofiţer de Stat Major. Moare în mai 1944. E înmormântat în cimitirul bisericii din Braşovul Vechi.
- Ion Maxim, 1925-1980;  În 1944 participă la luptele de pe frontul din Transilvania şi Ungaria: versurile din Însemnări pe scut (1968) şi jurnalul Oameni în alb (1970) evocă aceste momente.
- Teohar Mihadaș,  9 nov. 1923-29 nov. 1996, face Şcoala de ofiţeri de rezervă (Bacău, 1944);  apoi luptă pe frontal spre vest; după luptele din toamna lui 1944 pe Criş (Gurahonţ), lăsat la vatră.
- Aurel Mihale, n. 1922; urmează şcoala de ofiţeri de rezervă (1942- 1944). Concentrat la Constanţa (1944), apoi combatant pe frontul din Cehoslovacia. (Vezi trilogia Cronică de război, vezi alte scrieri pe tema războiului…)
- Mihai Moșandrei, 29 01 1896-1993.  Voluntar in primul război mondial, artilerist, decorat cu „Crucea de război". Aviator in al doilea război mondial.
- Vasile Netea (1 02 1912- 6 03 1989), reporter de front în Est, din partea M.St.M.
- Novac Nicolae, 1919-2003;    Sublocotenent de cavalerie, în timpul războiului mondial, cade prizonier la nemţi (1945), refuză repatrierea şi îşi continuă studiile (trei ani) la Univ. din Erlangen (istoria artelor, muzica şi ziaristica). În 1945 i se acodră, în lipsă, Ordinul Cavaler cu Panglică de Virtute Militară şi „Frunză de Stejar”, pentru acte de vitejie pe frontul din Ungaria. În 1951 se stabileşte în Statele Unite.
- Ion Larian Postolache 18 nov. 1916-7 dec. 1997. Poet, traducător.  Fruntaș T.R.; Reporter de front în război, 1942-1945.
- Popescu Eugen, 1915-1998   Din 1942 a participat, cu Regimentul 7 Roşiori din Iaşi, la al doilea război mondial, fiind distins cu ordine şi medalii ale armatei române (grav rănit, e demobilizat după o lungă spitalizare, în 1943);
- Preda Marin, 5 08 1922 – 16 05 1980, prozator;  între 1943 -1945 face stagiul militar;
- Meier Rudich, reporter de front . Deț. Politic, 1952-59
- Sadoveanu Paul Mihu 1920-1944; mobilizat la Şcoala de ofiţeri rezervă din Câmpulung-Muscel (1942-1944), trece, cu gradul de sublocotenent, la un regiment din Sibiu în 1944, cu care pleacă pe frontul din Transilvania şi cade în luptele de la Turda, la 14 sept. E înhumat în cimitirul eroilor de la Alba Iulia.
- I.D. Sârbu, 1919-1989; face războiul în linia întâi ca sergent artilerist (1941-1944), trăind toate vicisitudinile frontului; dat dispărut după înfrângerea de la Stalingrad; prizonier, evadat din coloană, bolnav de tifos. După 1944, scurtă perioadă de translator pe frontul vestic (1944-1945).
- Silviu George, n.1901; mobilizat 1939, demobilizat 1940 din cauza originii evreiești.
- Stanca Horia, 1909- 2002; Combatant pe frontul din Odessa şi Crimeea (ofiţer de rezervă de artilerie, 1941-1942); ataşat de presă şi secretar cultural la Legaţia României din Berlin (1942-1944). Între 1944 şi 1945 este internat în lagărele de schimb diplomatic; grav rănit, din eroare, de un soldat englez, petrece şase luni în spitale engleze de campanie din Italia.
- Stănescu Mihai, n. 1919, Studiază dreptul la Iaşi, luându-şi licenţa în 1942. În paralel, elev (1941-1943) al şcolii de artilerie, pentru ofiţeri în rezervă, din Craiova. Participă, din 1943, cu gradul de elev-adjutant, apoi sublocotenent, la campania din Rusia, pe frontul din Crimeea. A fost decorat cu „Crucea Serviciul Credincios cu spadă”, clasa a II-a, şi „Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial”.
- Stoian Gh. Tudor, 1911-1941; în 1941 e mobilizat, se aruncă din trenul care-l ducea spre front şi moare, după câteva zile, la numai treizeci de ani.
- Tăutu Nicolae, 1919 - 1972, Urmează Şcoala de Ofiţeri de Infanterie Bucureşti. Comandant de companie pe front. După război activează în presa militară;
- Eugen Teodoru, n. 1922   Urmează simultan Şcoala de Ofiţeri de Jandarmi din București (1942-1944) şi Facultatea de Ştiinţe Juridice din acelaşi oraş (1942-1946). Combatant pe front. Între anii 1944 şi 1962 este ofiţer activ.
- Radu Theodoru, n. 1924; Şcoala de ofiţeri de aviaţie Bucureşti Cotroceni (1943-1945), Şcoala specială de aviaţie (1945-1946). În perioada 1946-1949, pilot de vânătoare în Flotila I Vânătoare, Bucureşti.
- Victor Tulbure, 1925-1997. Între 1943 şi 1945, elev al Şcolii Militare de Ofiţeri de Infanterie din Bacău; ia parte la război;
- Haralambie Țugui, 1916-1996;   Absolvent al Şcolii pregătitoare de ofiţeri din Bucureşti (1936-1937) şi al Acad. Militare de infanterie din Sibiu (1937-1939). Ofiţer activ în garnizoana Cahul, Brăila şi Panciu (1939-1941); mobilizat pe front (1941-1943). Instructor la Şcoala de subofiţeri Radna (1943-1944), remobilizat şi luat prizonier de armata sovietică. Trecut în rezervă (1948);
- Pavel Țugui, n. 1921;   În 1943 este încorporat şi trimis pe front, într-o unitate combatantă, ca elev-sergent (la sfârşitul războiului este decorat)
- Ion Soreanu-Șiugariu, n. 1914, Băița-Maramureș,-  m. 1 februarie 1945, Cehoslovacia. Două plachete ; Slt. în război, din 1943; moare eroic. Decorat postmortem cu Coroana României cu spade în grad de cavaler cu panglica Virtutea militară. În 1983, casă memorială poet Ion Șiugariu.
- Vaida George,  n. 1914- m. 1941  Urmează şcoala de ofiţeri de infanterie din Sibiu. Ofiţer – din 1936 – la Medgidia, Cernavodă. Locotenent activ, e trimis pe front şi moare în primele luni ale războiului, la 27 de ani.
- Petru Vintilă, n. 1922-2002,  poet, prozator, dramaturg;
- I.C. Visarion, În timpul războiului, e mobilizat la cenzura militară.
-         

= 49 combatanți ( listă în lucru…)