miercuri, 12 aprilie 2017




Lidia Lazu, Cântece în aer liber, Acropole, 1
https://youtu.be/LNE1Lsvyv2k

Scriitorul zilei, Marcel Petrişor, n, 12 aprilie 1930.

     
S-a născut pe Crişul Alb, la Ocişor, lângă Ţebea, din părinţi învăţători, cu bunici şi străbunici preoţi. A făcut liceul la Brad şi Deva, a început Filologia la Cluj, dar în 1952 este arestat pentru vina de a-l fi ajutat pe Ovidiu Cotruş, considerat "duşman al poporului". Eliberat în noiembrie 1955, este re-arestat un an mai târziu, în siajul mişcărilor din Ungaria şi va fi eliberat abia în 1964, cu ultimul lot, după ce trăise sub spectrul condamnării la moarte. A făcut turul celor mai cumplite închisori comuniste de exterminare şi a cunoscut mari personalităţi ale detenţiei politice: Gh. Calciu-Dumitreasa (prieten de-o viaţă), poetul C. Oprişan (mort în celulă, în 1958), Al. Ghyka, Petre Ţuţea, Petre Pandrea, Aurel State, Nicolae Pătraşcu, Arsenie Boca.
După detenţie, continuă studiile filologice, de data asta la Bucureşti şi va fi profesor de franceză şi spaniolă. S-a remarcat ca scriitor, eseist, traducător.
Opera sa literară cuprinde câteva domenii: romane şi povestiri despre lumea copilăriei la Ocişor, în care evocarea lui Crişan este folosită ca pretext pentru descrierea psihologiei condamnatului la moarte; jurnalele de călătorie; eseurile şi studiile ce însoţesc volumele traduse din mari scriitori francezi, îndeosebi; şi memorialistica de detenţie, în care evocă Jilava şi Aiudul, dar şi experienţa trăită la Piteşti de câţiva colegi de celulă din Casimca Jilavei.
Personalitate fascinantă, intelectual de mari resurse, unul dintre puţinii care a rezistat cu demnitate tuturor torturilor şi umilinţelor imaginabile, un argument că omul e mai puternic decât împrejurările, oricât de constrângătoare.

Opera: Serile-n sat la Ocişor, povestiri, 1971; Curente estetice contemporane,  1972; Grünewald, album,  1972 (ed. a II-a: 1985); La Rochefoucauld. Aventura orgoliului,  (Col. "Contemporanul nostru"), 1973; Măreasa, roman, 1975; Călătorie spre Soare-Răsare,1976; Crişan, roman, 1977; Vitralii, eseuri, 1978, Temeri, roman 1985; Căruţa cu scânduri, roman 1990; Fortul 13. Convorbiri din detenţie, 1991; Secretul Fortului 13. Reeducări şi execuţii,1995; N. V. Gogol şi paradoxurile literaturii moderne, (Col. "Eseuri de ieri şi de azi"), 1996; La capăt de drum, 1997; Drumuri întortocheate. Jurnal de călătorie în Asia, Europa şi America de Nord,  2001; Cei din Aciua, roman, 2004; Strigoii Ocişorului. Povestiri, 2005; Cumplite încercări, Doamne!, 2008; Trecute vieţi de domni, de robi şi de tovarăşi.

Citeşte mai mult: http://www.rostonline.org/rost/apr2007/petrisor-jilava.shtml

Poezia zilei, Michelangelo

Sonetul 10

Se toarnă din potire coifuri, spade,
iar sângele lui Crist se vinde – ciuturi!
Nu spini şi cruce vezi, ci săbii, scuturi:
răbdarea însuşi lui Isus îi scade...

Ar sângera spre cer până-n Pleiade
dacă-ar sosi-n romanele ţinuturi;
s-ar face pentru pielea-i împrumuturi
şi-n drumul faptei bune baricade!

Cum am pierdut, pot pierde-orice tezaur,
dar cel în mantii sfinte mă îngheaţă,
precum Meduza din ţinutul Maur.

Ce alinare ne-ar mai sta în faţă,
când ştim că-n cer n-au preţ nici bani, nici aur
şi un alt semn a stins cealaltă viaţă?

Traducere de C. D. Zeletin, n. 12 aprilie 1935



Poezia zilei: George Anca, n. 12 aprilie 1944
Imagini pentru george anca imagini 


în pădure

în pădure lupi îngheaţă
oilor verdeaţă ceaţă
fum de lemn de pom cu gnom
ne închipui domn dom
leagănă copilul veda
văduvei fratelui Preda
ce fondată arcuire
peste îndoite şire
chiar mi-e frig muşate paltin
fără aur fără platin’
numai nici copil de ger
inspiraţie jungher
ba închisă librăria
porumbeii vitejia
sus în domul din Milano
instruieşte-te cătano
şi ne zboară avioano
rusoaico americano
teroristo petrarcano
americăneşte-amaze
miez amiezii kamikaze
să nu cază rază crasă
din balaurul de casă
coasă arhitecturoasă
de-am venit se vede
mistero di fede
iarnă condeieră
pătratul în sferă
cubul dinamită
nobilului pită
m-au luat clopotele
tsunami bobotele
din adâncul oblâncului
gigantului ţâncului
hula se învolbură
volbura înscorbură
o tăcere o chenoză
de pe doză cu batoză


aici să fie

aici să fie poemul de plecare din Milano
să citez din Milarepa frigul tantra
o traducere a sudului în nordul răpunător
ce vâjâială pe mâini îngheţate
de m-aşteaptă destui în program
nici o nevoie de nimeni îmi vei spune
cum fiecare nu mai are nevoie de sine
măresc greva pe recuperare paria
reprezentativitate româno-indiană
îi scriu şi lui Ajai o ţidulă
mă dau cancelar de porumb(ei)
cartea aceea se va citi la documente
rezistente pe necăutarea bombastică
se lărgesc brăţările se scutură ţările
se sluţesc serbările molimă cărările
ce-au fost şi ce-au ajuns italienii de americani
noi de ruşi şi acum de aceiaşi
hai cu omenia românească tovărăşico
s-a şi supărat Ladea până la cancer
chiar statuile tatălui în ştafetă
măcar Florica la Stavropoleos la Bellu
şi noi la Târgovişte avem examen
gata cu muntele Paganella
păgâneala înapoi la biserica lină
te pomeni că nici n-oi povesti

(preluare de pe internet)



Alţi scriitori:
Mircea Martin, n. 1940