joi, 2 februarie 2017




2 febriarie: Ion Marin Sadoveanu, n. 15 iunie 1893 - d. 2 februarie 1964
 
Fiul unui medic primar; a făcut şcoala elementară la Constanţa, apoi gimnaziul la Mircea cel Bătrân şi liceul la Sf. Sava, absolvit în 1912. Face studii de filosofie la Bucureşti, continuate la Paris, unde revine imediat după Război. Debutase cu poeme, dar s-a exersat apoi în scrieri dramatice, considerate mai târziu drept exerciţii de stil, căci se orientează spre roman. Din 1926 este inspector al teatrelor, apoi director la Naţionalul bucureştean, până în 1941, când este destituit; devine redactor la Timpul, la Universul. Redevine directorul Naţionalului în 1956.
Principalele opere: Sfârşit de veac în Bucureşti, 1942; Ion Sântu, 1957;  Taurul mării, 1962. S-a ocupat de  cronica dramatică, a ţinut conferinţe, a tradus din marii clasici. Opera sa de căpătâi rămâne Sfârşit de veac..., mereu reeditată, în tiraje de masă, căci impecabilă stilistic, din lumea burgheziei în ascensiune, însă cu pregnantă culoare a capitalei acelor vremuri; cu un memorabil personaj Iancu Urmatecu. Ion Sântu  continuă relatarea din precedentul roman, în primele decenii ale veacului XX, cu prelucrarea a numeroase elemente autobiografice.

  
I-am pus placă memorială în str. Dem. Dobrescu nr. 15, sector 1 (bloc Wilson)

Alţi scriitori:
C. Rădulescu Motru, n. 1868
 I.C. Visarion, n. 1879
N. Beldiceanu, m. 1896
C. Prisnea, n. 1914
Mircea Petean, n. 1955
Dragoş Morărescu, m. 2005


Ion Lazu - Aripi, IV  

Violeta peruană revine...