sâmbătă, 17 decembrie 2016


 Scriitorul zilei, 17 decembrie I.A. Bassarabescun. 17  decembrie 1870 - d. 17 martie 1952


  Descriere: Descriere: toata firea  

 Născut la Giurgiu (deci pe Dunăre, precum scriitorul pe care l-am comentat ieri - I. A. Vasilescu-Valjan), familia se mută în 1877 la Bucureşti, unde fiul face liceul la Sf. Sava şi Filologia la Universitate, luându-şi licenţa în 1897, sub smnătura lui Titu Maiorescu şi A. D. Sturdza. Devine profesor la Ploieşti, apoi cariera i se deschide: inspector şcolar, prefect de Prahova şi senator. Dovadă că la început de secol XX a fi licenţiat şi pe deasupra scriitor te propulsa "la vârf", în administraţie, în politică. Poet de resurse mai degrabă modeste şi prozator specializat în nuvelă, schiţă, "momente", a fost dintotdeauna considerat un continuator al lui I. L. Caragiale. Nuvele, 1903, Vulturii, 1907, Norocul, 1907, Noi şi vechi, 1909, Nenea, 1916, Un dor împlinit, 1919, Moş Stan, 1923, Un om în toată firea, 1927, Domnu Dincă, 1928, deja în 1939-1940 ajunsese la Opere complete în 2 volume. Considerat de Călinescu în a sa Istorie un autor din zona moravurilor burgheze, un romantic şi umoristic provincial, povestirile lui I.A.B. au fost mereu la căutare pentru cititorul român fără pretenţii de sofisticărie. În parte, popularitatea sa se bazează şi pe girul manualelor şcolare, care nu l-au ocolit niciodată. Mesajul său direct, pe cât de echilibrat, în ton moralist, ironic, fără a fi vreodată sarcastic/nimicitor, s-a potrivit de fiecare dată subiectelor simple, în care binele este fără echivoc iar răului i se dă şansa corectării din mers. Titlurile în sine: Moş Stan, Domnu Dincă sunt nepretenţioase, de nu cumva şi sentimentale, de fiecare dată în ton just. Ieşit din atenţia criticii literare, nu înseamnă că I.A.B. nu are şi astăzi cititorii săi fideli; mereu apar culegeri de povestiri, antologii pentru elevi, de exemplu în colecţia Literatura de ghiozdan. Dar principalele sale titluri: Nuvele şi schiţe, Un om în toată firea, Pe drezină, Lume de ieri, etc. au apărut în colecţii de masă, în zeci de ediţii (!!), în tiraje care azi pot părea astronomice; asigurate de Biblioteca pentru toţi, de Biblioteca şcolarului.
Ar trebui să se înţeleagă faptul simplu că literatura română şi în primul rînd masa de cititori s-a format ca gust şi conştiinţă pe temeiul acestor truditori ai slovei scrise cu bună-credinţă şi devotament de neam. Scrisul lui I.A.B. nu a creat şcoală, nu a generat emuli, ci i-a format pe şcolari spre a deveni oameni "în toată firea".
Partida nu este de tot pierdută dacă, de exemplu, Bibliotecii judeţene din Giurgiu i s-a dat numele scriitorului ce s-a născut în urbea de pe Fluviu; nici faptul că la Ploieşti, unde scriitorul a fost ani la rând profesor, apoi Prefect şi senator de Prahova, există o şcoală gimnazială care îi poartă numele. 




Felicia Marinca, n. 17 dec. 1928  d. 6 febr. 2012


      
      
Fiica unui inginer topograf, s-a născut la Bicazul Ardelean, a făcut şcoala primară la Vânători-Neamţ, liceul la Piatra Neamţ, Câmpulung şi Vatra Dornei, apoi a urmat Facultatea de Ziaristică, în urmă pe cea de Filologie. A fost profesoară la liceul Elena Cuza din Craiova, redactoră la Editura pentru Literatură, apoi la Editura Albatros. Dintr-o familie moldovenească dăruită cu mulţi copii, este una dintre surorile criticului literar Constantin Crişan. Poetă discretă, a scris şi proză, literatură pentru copii şi a tradus din literatura franceză.

Opera literară  Freamăt, prefaţă de Al. A. Philippide, Bucureşti, 1967;• Povestea neauzită, Bucureşti, 1968;• Fiica lui Janus, Bucureşti, 1975;• Bună ziua, istorie, Bucureşti, 1978;• O fată imposibilă, Bucureşti, 1985;• Lacrima incaşului, Bucureşti, 1993;• Jurnal absurd, Bucureşti, 2001. Traduceri:  • Eva Curie, O viaţă închinată ştiinţei, umanismului şi păcii - Marie Curie, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1987.
Citeşte mai mult: http://www.crispedia.ro/Felicia_Marinca





Alţi scriitori:
Andrei Ionescu, n. 1939                                    
Liviu Petrescu, n. 17 dec. 1941 - d. 5 iulie 1999


Gala premiilor filialelor bucureştene ale USR pe anul 2015

     Vineri, 16 decembrie 2016, în cadrul unei ceremonii comune a filialelor bucureştene ale Uniunii Scriitorilor din România, care a avut loc la Teatrul „Metropolis”, oficiate de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, în prezenţa lui Radu Preda, reprezentant al Primăriei Generale a Capitalei şi a membrilor conducerii executive a USR, au fost acordate premiile pe anul 2015 ale Filialelor din Bucureşti: 


Filiala Poezie: 
Premiul Opera omnia - Nora Iuga
Premiul Cartea Anului: Linda Baros

Filiala de proză:
Juriul: Aurel M. Baros, Ion Lazu, Gh. Stan, Emil Lungeanu, Lucian Gruia:
Premiul Opera Omnia: George Bălăiță;
Premiul Cartea Anului: Ștefan Mitroi; Mihai Antonescu și Ștefan Dimitriu;
Premiul de debut în proză: Mihai Bogdan Ionescu-Lupeanu;
-Filiala de Critică, Eseistică şi Istorie Literară.
    Juriul Filialei, alcătuit din Dan Cristea (preşedinte), Mihaela Irimia, Mircea Martin, Alex Ştefănescu şi Mihai Zamfir, a hotărât atribuirea următoarelor premii:
      Premiul special – Stan V. Cristea, pentru lucrarea „Marin Preda. Portret între oglinzi”, Editura Aius, Craiova, 2015, şi pentru contribuţiile la studiul vieţii şi operei lui Marin Preda.
       Premiul Cartea anului 2015 – Nicolae Bârna, „Puntea artelor", Editura Ideea Europeană, 2015

      Premiul Opera Omnia – Mircea Anghelescupentru întreaga activitate de critic şi istoric literar.
Au mai primit premii ale filialelor din care fac parte: Martin Bogdan și Mateescu Olga Delia (dramaturgie), Alexandru Calciu, Marius Dobrescu (traduceri literare), Carol Roman, Ligia Vișoiu (Literatură pentru copii) precum și alți cîțiva autori.