vineri, 21 octombrie 2016


Scriitorul zilei, Tudor Pamfile, n. 11 iunie 1883 - d. 21 oct. 1921

Moldovean din satul Ţepu, a făcut primele clase primare în satul de baştină, a continuat la Tecuci, unde a terminat şi gimnaziul, înscriindu-se la Şcoala de ofiţeri din Târgovişte. Repartizat la Bârlad, a înfiinţat revistele Ion Creangă(1908-1921) şi Miron Costin, în 1911, la Tecuci, apoi mutată la Bârlad. S-a ocupat cu multă aplicaţie de cercetări în domeniul folclorului şi credinţelor populare, pasionat de relevarea spiritualităţii româneşti a acelor vremuri: datini, descântece, farmece, proverbe, strigături, snoave, povestiri, basme, poezii populare,  cercetări concretizate în 13 volume, studiile sale însumând nu mai puţin de 4.200 pagini. A fost distins în  1909 cu Premiile Neuscholtz şi cu Premiul Academiei Române. Avea doar 26 de ani.
Debutase în 1906 cu publicarea unor poezii populare, în acelaşi an apărându-i la Academia Română Jocuri de copii din satul Ţepu; în 1907, dansuri populare din zonă, în 1908 cimilituri româneşti (transcrise încă pe vremea când era elev la Şcoala de ofiţeri din Târgovişte); în 1909 s-a ocupat de melosul dansurilor populare. Tot în 1909, în Graiul vremurilor, a publicat 14 basme din Ţepu, apoi alte 21 basme din Moldova. Poezii populare în Cântece de ţară, 1913, cuprinzând 45 balade, 1174 doine, 390 strigături. Au urmat Sărbătorile de vară, Sărbătorile de toamnă şi din postul Crăciunului şi Crăciunul, toate în 1914. Se observă abordarea de tip monografic, a întregii palete de manifestări spirituale populare. În 1919 îi apare la Chişinău Cartea povestirilor hazlii . Realmente un tur de forţă fără precedent la noi.
A murit la doar 40 de ani (după alte date a murit în 1921, deci la 38 de ani!). Este lesne de presupus câte lucrări de folcloristică ar mai fi dat, dacă soarta ar fi fost îngăduitoare (cu el şi cu cultura română). Şcoala din satul natal îi poartă numele. În 1928 la Bârlad s-a dezvelit un monument în amintirea marelui folclorist.
Spre marea mea uimire, nu-l găsesc consemnat în Istoria lui Călinescu, altfel foarte interesat de-a lungul întregii vieţi de producţiile populare, de credinţele şi reprezentările populare (vezi şi Estetica basmului, 1965). nevenindu-mi să cred, l-am căutat şi la Tudor...) Şi dacă l-a neglijat divinul critic, urmaşii săi nu s-au mai ostenit să-l recupereze. Doar Marian Popa îl menţionează pe folclorist (p.1082), punându-l în linia G. Dem. Teodorescu, Artur Gorovei.

Citiţi mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Pamfile
 http://www.crestinortodox.ro/memoria-zilei/tudor-pamfile-119682.html

Lucrări originale sau în colaborare: Cromatica poporului Român; Mitologia poporului român;  Sărbătorile la români - studiu etnografic; Povestea lumii de demult după credinţele poporului român. Pământul după credinţele poporului român. Sfârşitul lumii după credinţele poporului român; Văzduhul după credinţele poporului român; Cerul şi podoabele lui; Diavolul învrăjbitor al lumii – după credinţele poporului român; Agricultura la români; Industria casnică la Români, trecutul şi starea ei de astăzi, contribuţiuni de artă şi tehnică populară, Bucureşti, Tipografia „Cooperativa”, 1910, lucrare pentru care a primit în anul 1909 premiul „Neuschotz” al Academiei Române.


Alţi scriitori:
Mihai Gafiţa, n. 1923 - d. 4 03 1977 





Cărțile prietenilor mei: Vladimir Udrescu - Telegarii de poștă, ed. TipoMoldova, 2016





Desene de Orestis, la 4 anișori..., I