sâmbătă, 1 octombrie 2016



Scriitorul zilei: Alexandru Miran,  n. 1 oct. 1926

       

Fiu al unui medic român, s-a născut la Deda, la ieşirea Mureşului dintre munţi; a început liceul la Al. Papiu Ilarian din Tg. Mureş şi l-a terminat la Bucureşti, în 1945, după care a urmat Medicina, cu licenţa în 1951. A fost medic pediatru vreme de 5 ani la Tecuci, apoi a venit asistent la Institutul de medicină şi Farmacie. Lucrări ştiinţifice în domeniu, un doctorat în medicină. Debutează în 1958, sub numele Alexandru Pop (numele complet: Mircea Alexandru Pop), colaborând la traducerea Tragicii greci, iar peste 10 ani, sub pseudonimul Al. Miran,  cu poezii originale în Ramuri, iar debutul în volum în anul următor, 1969. În timp, a tradus intens din anticii greci, un număr de 5 piese de  Eschil,  integrala Euripide (cele 19 piese). Poezia proprie, pe fond clasicist, poate fi considerată o contaminare reciprocă între autornul modern şi clasicitatea greacă.  Respectând îndeobşte forma fixă, fondul poemelor este elegiac dar poate fi şi ludic, decorul este stilizat, se trece la forma baladescă, sunt detectabile combinaţii între motive, teme şi stiluri, o îmbinare între clasic şi modernitate,  de fiecare dată poemul este autonom, se salvează prin intensa combustie internă şi prin aspiraţia spre Frumosul artistic. Primit cu empatie de N. Manolescu, îl seduce deplin pe Alex. Ştefănscu, acesta făcându-i o receptare entuziastă. Dezideratul rămâne ca această poezie de mare elevaţie să ajungă la cititor, să contamineze cât de cât poezia noului mileniu...

Opera literară: "Adevărata întoarcere", 1969, ; Locul soarelui", 1970; "Moartea Penelopei", 1971, ; "Cronică", 1977; "Cronică II", 1979; "Casa de lemn", 1983; "Sub semnul capricornului", fabule, ; "Năvodul", Glose la Orestia, 1986; "Poezii", antologie, 1998; "Focul şi apa", 2000; "Versuri", 2 vol., 2008, . Traduceri:"Medeea" şi "Ciclopul" de Euripide (în cadrul antologiei Tragicii greci. 1958.), semnate cu pseudonimul Alexandru Pop; "Alcesta", "Medeea", "Bachantele", "Ciclopul" de Euripide. 1965, BPT: Bucureşti;"Adunarea femeilor" de Aristofan. 1974; "Ifigenia la Aulis" de Euripide. 1975. ; "Hecuba", "Electra", "Ifigenia în Taurida", "Hipolit" de Euripide. 1976; "Orestia" de Eschil. 1979.; "Rugătoarele", "Perşii", "Şapte contra Thebei", "Prometeu înlănţuit" de Eschil. 1982; "Perşii" de Eschil. 1987 ; "Herakles", "Fenicienele", "Rugătoarele", "Ion" de Euripide. 1992 ; "Rhesos", "Troienele", "Andromache", "Helena", "Orestes", "Heraklizii" de Euripide. 1996 ; "Eschil - Tragedii". 2000 ; "Euripide - Teatru complet". 2005.

Citeşte mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Alexandru_Pop
 http://agonia.ro/index.php/author/0015358/index.html
http://revistacultura.ro/nou/2010/10/alexandru-miran-pagini-de-dictionar/
 http://www.romlit.ro/alexandru_miran


Poezia zilei, Alexandru Miran 

Am căzut în lume iară

Am cazut în lume iara
ca din zbor un califar, 
ca rubinul din tiara
pe un maldar de mortar.

Desluseam privelisti noua
de livezi în mine, mari, 
si de vii scaldate-n roua, 
cu pândari nonagenari, 

tolaniti în zare scunda, 
sa-i alinte umbre reci.
Erau zile de-o secunda
si huceaguri si poteci, 

dar cu margini sterse toate, 
ca-n betia unui slav;
le topea rugina, poate, 
fapta soarelui bolnav.

Auzeam parca si marea
cea cu sunet verde-cald, 
ritmuind mereu chemarea
din vecie sa ma scald, 

sa ma poarte molcom valul
fara vârsta si hotar.
Am cazut din zbor pe malul
lumii ca un califar. 


Alţi scriitori:
G: Sion, m. 1892
Anton Bacalbaşa, m. 1899
Ion Stratan, n. 1955
Ioana Em. Petrescu, m. 1990
Al. Andriţoiu, m. 1996 




MEMORIE și SPERANȚĂ 
Nou înființata Asociație cu acest titlu s-a prezentat în prima ei manifestare publică, în seara zilei de Joi 29 sept. 2016, la Teatrul Național București, sala Media. O ambianță de mare elevație, evocări ale membrilor faimoasei dinastii culturale Cazaban-Barberis-Coroamă (”Pe urmele și la lumina unei familii de excepție” este subtitlul pliantului pus la dispoziția participanților - oameni de cultură din țară dar și participanți din comunitățile italiană și franceză)). Gazdă actrița Ilinca Tomoroveanu, director artistic al TNB, amfitrioană Olimpia Coroamă (soția lui Radu Coroamă), președinta ambițioasei Asociații, care pornește la drum cu planuri temerare. A fost dezvelit un bust al regizoarei Sorana Coroamă-Stanca, de sculptorița Ana Rus, sponsor al acestei reuniuni. Au fost rulate diaporame cu reprezentanții familiei de mari oameni de cultură, începând cu întemeietorul Francois Cazaban (sosit la iași la veleat 1856) și Paulina Walter, urmați de tot șirul demnilor continuatori: Jules Cazaban, Alexandru Cazaban, Ion Irimescu, Ida Ademollo, Ludovic și Aneta Cazaban, actorii Jules și Marioara Cazaban, Costin Cazaban, scriitorul exilat la paris Theodor Cazaban; cealaltă ramură a dinastiei culturale: Marguerite Cazaban și Giuseppe Barberis, Pietro Barberis, Luigia Pansa Barberis, Suzana Barberis, Mansi Barberis, dar și descendenții: Sorana Coroamă-Stanca, Silvia Păun, Radu Coroamă, Al. Timotin și trioul Șuțu: Rodica, Georgeta și Rudolf. Spiciul amfitrioanei a fost completat cu suficiente secvențe foarte bine alese din filmele documentare în care Sorana Coroamă, Costin Cazaban și Radu Coroamă vorbesc despre antecesorii lor iluștri, proveniți din Franța (provincia Languedoc, orașul Carcassonne) și din Italia (zona Florența-Toscana), oameni veniți în provinciile românești în a doua parte a secolului XIX, stabiliți și integrați vieții dunărene și întemeietori ai unei dinastii cu frumos renume în cultura românească.
Au rostit alocuțiuni: acad. Răzvan Theodorescu, evocându-i pe Sorana Coroamă-Stanca și Radu Coroamă, coleg și colaborator la televiziune; Ilinca Tomoroveanu evocându-i pe actorul Jules Cazaban și pe regizoarea Sorana Coroamă; Olga Delia Mateescu, aducând un elogiu emoționat regizoarei S.C., care i-a prilejuit apariții în filme și pe scena de teatru (Domnișoara Nastasia) - ni se ruleză câteva secvențe antologice din filme; au rostit alocuțiuni: Radu Boroianu, președinte al ICR, Ilinca Dumitrescu, prof. univ. dr., renumită pianistă, evocând familia prietenă Cazaban-Barberis și cu deosebire pe compozitoarea Mansi Barberis, autoare de minunate compoziții, printre care nu mai puțin de patru opere (amintim doar Apus de soare), dar și inegalabile lieduri - ni s-a prezentat liedul  ”Greiere ce cânți la lună”, pe versuri de Mihai Emnescu, în interpretarea sopranei Georgeta Stoleriu, secveță dintr-o serată muzicală la Sala Euterpe, amfitrioană Ilinca Dumitrescu. Actrița Cristina Deleanu a citit câteva din poeziile lui Dominic Stanca, soțul Soranei Coroamă. Pe cele câteva mese, în sala discret luminată, nenumărate albume, fotografii, cărți, dicționare, publicații de epocă, partituri - o seară de rememorări pline de căldură sufletească, o secvență de mare noblețe din chiar istoria culturală a ultimelor două sute de ani în România. Personalități de primă linie, fapte remarcabile de cultură ce trebuiesc readuse în atenția concetățenilor noștri. Căci dacă nu e cultură, nimic nu e.
ION LAZU







Olimpia Coroamă și Ilinca Tomoroveanu

Lidia Lazu, Ilinca Dumitrescu, Ilinca Tomoroveanu


Actorul Traian Stănescu

Cazabanii supraviețuitori - noblețe de stirpe...