joi, 28 iulie 2016


Scriitorul zilei: Valeriu Filimon și Dominic Stanca
28 iulie Valeriu Filimon, n. 28 iulie 1930 - d. 2004
Imagini pentru valeriu filimon scriitor imagini
S-a născut la Slănic-Moldova, ca fiu al unei profesoare şi al preotului Clement Filimon, el însuşi fiu de învăţători, cu seminarul teologic la Chişinău, apoi preot militar, preot al Gărzii regale şi paroh al Bisericii Mihai Vodă din Bucureşti, până la strămutarea acesteia. Viitorul literat face şcoala primară în urbea natală (unde tatăl său ctitorise două biserici), apoi Liceul militar de la Chişinău şi Timişoara, iar de la desfiinţarea acestuia, 1947, face ultimele 3 clase la liceul Gh. Lazăr din Bucureşti. Va fi student la Şcoala de literatură, prima serie, coleg cu D. Micu, Dionisie Şincan, Al. Oprea, Aurel Rău, Aurel Covaci, Ilie Purcaru, Al. Andriţoiu şi alţii. Va continua la Filologie, 1952-1957, coleg de an cu Nichita Stănescu, Florenţa Albu, Matei Călinescu, Eugen Simion. Va rămâne asistent la catedra de Literatură universală, discipol al profesorulului Tudor Vianu. În 1966 face un lectorat la universitatea Carolingiană din Praga. Între 1971-1976 conduce un Curs de Poetică. Nemembru de partid, din motiv de dosar, are dificultăţi în a se înscrie la doctorat, pe care îl trece în 1974 cu tema Poetica imaginarului românesc. Între 1980-1984 ţine prelegeri la sala Dalles; în 1982 preia Cenaclul George Bacovia, în 1990 înfiinţează Societatea Culturală Logos, sub patronajul Patriarhiei române. Semnează numeroase studii academice.
Debutase cu poezii în Flacăra, în 1950, înainte ca aceasta să devină Gazeta literară. A continuat să publice sporadic, în reviste. Nu şi-a adunat niciodată lirica în volum. A scris sporadic cronici literare, prefeţe la cărţi de poezie. Un număr de 120 scrisori către un discipol au fost publicate după dispariţia literatului, în semn de omagiu.
L-am întâlnit în două sau trei rânduri, prezentat fiindu-i de actorul Ludovic Antal.  Era o persoană fascinantă, strălucind în conversaţie. (Să spun că nu e un semn bun pentru scriitor?). Şi un bărbat neverosimil de frumos, cum n-am mai întâlnit.

Citeşte mai mult: http://www.ziaruldebacau.ro/ziarul/2011/10/14/80-de-ani-de-la-nasterea-slaniceanului-valeriu-filimon-ilustra-personalitate-a-culturii-romane-2.html
 http://www.boema.inforapart.ro/reviste/Boema035.pdf
http://protectiaconsumatoruluideliteraturacontemporana.wordpress.com/2011/12/04/valeriu-filimon-casa-arhetipala-a-lui-rodian-dragoi/


Poezia zilei, Dominic Stanca (d. 28 iulie 1976)
Imagini pentru dominic stanca imagini
Liniște

Liniște...
Liniște...
peste tot numai liniște...
Mi-e atât de bine aici lângă liniște,
lângă cerul adus, încovoiat ca un ram
peste inima mea, când inimă n-am,
peste cântecul meu, când cântece n-am,
peste dragostea mea, când dragoste n-am,
la marginea lumii, când lume nu am...

Descriere: *Descriere: * 

Alţi scriitori:
Constantin Stan, n. 28 iulie 1951
Oltea Alexandru, m. 1991
Valeria Sadoveanu, m. 1985



Ion Lazu: Șapte zile de aur la Neptun, IV

Alt răsărit de soare...

 






 

  



  


Lidia ajunsă și ea la Cazemata II...

 



Flori pentru vila unde am fost găzduiți.


 

Lupta sublimă cu Valurile...






Ion Lazu - Gâlceava sonetelor de la Neptun (2006)


* Cazemata – descriere generală.

Că vine vorba despre Cazemată,
Hai să vă spun, în mare, cum arată:
În loc pustiu, pe-un ţărm stîncos plasată,

Iar monolitul din beton armat e -
Cu zid grozav, de-un metru jumătate.
Şi-i cazemata, înţelegi matale?,

Un hexagon cu laturi inegale
De şase şi trei metri fiecare,
Înaltă de vreo patru metri,-mi pare

Şi-nşurubată-n stîncă, lîngă mare,
Că pe furtuni, cu nelumescul zvon,
Bat valurile-n zid ca-ntr-un pilon...

Atunci un plug ea pare, o defensă
Ce spintecă-a furtunilor ofensă,
O frunte de bizon e, care-nfruntă

Talazurile-n revărsare cruntă;
În ziduri, către larg orientate,
Sunt două ambrazuri, cu rost plasate,

Să ţină sub control întreaga zare,
Şi tot ce poate fi ameninţare
Pentru pămîntul patriei cel sfînt

Şi pentru toate cîte-aicea sînt...

Pe ele-am scris: Murgeanu şi Istrate,
Cu-n roşu ciob de amfore* sfărmate

Şi-aştept la orizont să se arate
Cei doi poeţi doldora de sonate,
Ca să-i mitraliez într-o clipită

Şi gura hîdă-a Morţii să-i înghită...
N-au ce căta la noi poeţii Mării
Cu-atît mai mult sonetele-ntristării!

Va să stîrpim a barzilor sămînţă,
Căci nu ne-au fost nicicînd de trebuinţă....                                            
Să piară stirpea ăstor creaturi!

Deci, Lazule, fii treaz! La ambrazuri!



Sonetul  (Tesco)vinei

Încă-un sonet la cheie să ne deie,
S-a zăvorît Maestrul după cină,
Ca Lira să-şi înstrune în surdină
După-a Eladei vechi sublimă cheie;

Lătrau comunitarii pe alee
Şi-l mieunau pisicile-n grădină,
Ci el, privind cu jind la Tescovină
Pîndea a Inspiraţiei fuzee...

Astfel o seară-ntreagă. Şi o noapte,
Înşurubat într-un nesomn atroce,
Tot aşteptînd să se iţească-o Voce *
Livrîndu-i salvatoarele ei şoapte...

Zadarnic! Din rîvnitul op (ce crimă!),
Prăsi abia un pui de monorimă...

______________________________________________
 * Puterea vocii, de I. Murgeanu




Sonetul migratoarelor
                          Lui Ion Murgeanu       

Privirea de la ţărm cînd se avîntă,
Străbate pînă-n zare marea-n spume
Şi încă-o mare, ce se interpune
Între cel Visător şi a sa ţintă...

Vine-un moment cînd dorul se-nfierbîntă
Şi-ar vrea să-şi afle rost în altă lume,
Cînd cu oricine-n cale i se pune
Fără zăbavă s-ar lua la trîntă...

Atuncea zarea o membrană pare -
Şi păsări trec prin ea, spre sud, năluce,
Şi sufletul aşijderea s-ar duce
Cu şirurile lungi de migratoare...*

Plecat-au toate... Ci noi ştim porunca**:
Să stăm aici! Ne sechestrează Munca!

25 oct. 06.               
_______________________________________
* Şi gripa aviară simultan,
Care ne-a chinuit acum un an...
** Porunca runelor, de Gh. Istrate