duminică, 5 iunie 2016



Scriitorul zilei: Gheorghe Lazăr, n. 5 iunie 1782- d.17 septembrie 1823.

                                                                      

Data naşterii este controversată: 1779 sau 1782? Dintr-o familie de ţărani avrigeni, a fost chemat la curtea din Avrig a baronului Samuel Brukenthal (un adevărat palat!), pe atunci Guvernatorul Transilvaniei aflată sub dominaţia austro-ungară. Protectorul său l-a sprijinit să-şi facă gimnaziul la Sibiu şi Cluj, continuându-şi la Viena studiile de filosofie, pedagogie şi fizico-matematici. Apoi şi studiile de teologie. Revenit în Transilvania, a fost hirotonisit arhidiacon şi a funcţionat ca profesor la şcoala teologică ortodoxă din Sibiu. Traduce în româneşte lucrări de padagogie dar episcopul Vasile Moga, care pleda pentru şcoală duhovnicească în slavoneşte, îi interzise să-şi tipărească lucrările. Pierde un proces în 1815; în 1816 trece munţii în Ţara Românească şi pentru început va fi profesor particular. A dus o luptă îndârjită pentru înfiinţarea unui învăţământ în limba română: pe acea vreme şcoala se făcea în limba greacă. Pe data de 24 martie 1818 deschide cursurile primei şcoli româneşti în localul de la Sf. Sava; fiii de boieri continuând să meargă la şcoala în limba greacă, la Sf. Sava au urmat copiii de negustori, târgoveţi etc.. Printre primii elevi; Petrache Poenaru, Ion Heliade Rădulescu, Teodor Paladi. Tradusese manuale în limba română şi scrisese lucrări proprii. Pe vremea Răscoalei lui Tudor Vladimirescu, Gh. Lazăr şi elevii săi ajută edificarea unor întărituri în zona taberei din Cotroceni, Gh. Lazăr fiind inginer, ajutat de 1000 lucrători. După lichidarea mişcării lui Vladimirescu, Gh. Lazăr a suportat persecuţiile autorităţilor. Se întoarce bolnav în Avrigul natal şi va muri  la scurt timp după aceea. Înmormântat în curtea bisericii comunale, peste drum de casa părintească, astăzi muzeu, mormântul a fost reamenajat în 1934 de Şcoala de ofiţeri din Sibiu.
Pentru fondatorul învăţământului în limba română s-a ridicat în Piaţa Universităţii un monument în anul 1886, datorat sculptorului Ion Georgescu. La comemorarea UNESCO din 1973 i s-a ridicat un monument în faţa ASTREI din Sibiu. Un alt monument există în comuna natală, autor Corneliu Medrea. Portretul prezentat aici este de Mişu Pop.



Poezia zilei, Ion Lazu

Despre Mircea Ivănescu

Cumnatul gazdei, venit în vizită de la Sibiu
îmi spune, printre altele: îl văd uneori trecînd
prin cartier
pe Mircea Ivănescu, citind în mers. Are haina roasă
în coate,
citeşte pe stradă şi ca să nu se izbească de ceva,
şterge zidul cu cotul -
aşa se face că are coatele roase.
Citind mereu…

Avrig, vara 1984 



Alţi scriitori:
Gh. Dinu, n. 1903


Fotografii din Târgul BookFest 2016


Lansarea romanului Tătărușca: Mihaela Boboc, Tudor Cicu și editorul Vasile Poenaru,  eLiteratura.

Geo Călugăru, Ion Lazu, Mihaela Boboc, Tudor Cicu

Lansare Memoria trestiei: Mihai Antonescu, Florentin Popescu, Passionaria Stoicescu, Ioan Barbu, Elkiza Roha, Lucian Gruia, Geo Călugăru

La Humanitas, Neliniști vechi și noi, de Andrei Pleșu, prezintă Dan C. Mihăilescu

La Tracus arte, lansare Opere de D. Țepeneag: N. Breban, Eugen Simion, autorul, Mircea Martin

La Curtea Veche, Eugen Negrici lansează o carte despre Lenin, de Vladimir Tismăneanu

La Polirom, Marta Petreu dând autografe pe Diavolul și ucenicul său. Nae Ionescu

La Polirom, George Neagoe, Simona Sora și Radu Vancu prezintă romanul Arhiva trădării și a mâniei, de Ion Vianu

La Vinea, Mihai Gălățanu, Felix Nicolau, N. Tzone și Petru Banuș

Nicolae Tzone și Petru Banuș