joi, 23 iunie 2016

Lidia Lazu - Grecia, 6. Cântece în aer liber: 
https://search.yahoo.com/search?ei=utf-8&fr=ytff1-&p=youtube.com%20%20lidia%20lazu&type=


Scriitorul zilei: Ilarie Chendi, n. 14 nov. 1871 - d. 23 iunie 1913

          

 Ardelean el însuşi, cu doar 4 ani mai vârstnic decât scriitorul zilei de ieri (Şt. O. Iosif), dar decedând în acelaşi an cu acesta, ambii foarte tineri; Ilarie Chendi, fiu de preot de pe Târnava Mică, îşi face şcoala primară la Bandul de Câmpie, începe gimnaziul german din Mediaş, continuat la Sighişoara, între 1891-1894, urmând apoi Seminarul teologic din Sibiu; din 1894 trece în Regat, făcând Literele şi Filosofia, cu licenţă în 1898. Lucrează la editarea Enciclopediei româneşti de la Sibiu, apoi în redacţia revistei Tribuna poporului de la Arad. Din 1898, timp de 11 ani, va lucra efectiv la Biblioteca Academiei Române. Cunoscător de maghiară şi germană (ca şi Şt.O. Iosif de altfel), a tradus, a preluat metode de studiu, a cercetat  mişcarea literară din Transilvania, dar şi Istoria presei de dincolo de Carpaţi; este primul cercetător al manuscriselor lui Eminescu, după predarea lor de către Titu Maiorescu la Academie. A editat primul volum din postumele eminesciene, în 1905. A înfiinţat în 1906 revista Viaţa literară şi va fi între redactorii Sămănătorului, împreună cu M. Sadoveanu, Octavian Goga şi Dimitrie Anghel. Ideologic, s-a distanţat de sămănătorismul lui Nicolae Iorga, savantul dovedindu-se refractar la înnoirile literare. Practic este criticul literar care l-a impus pe Octavian Goga ca mare poet. N. Manolescu îl consideră primul critic literar profesionist din literatura noastră. Strânse în volume încă din timpul vieţii autorului, sub titluri nepretenţioase: Preludii, Foiletoane, Fragmente, Impresii etc, scrierile sale critice, de mare acuitate şi cuprindere, au fost reeditate în Interbelic, iar postdecembrist s-au bucurat de cercetarea lui Dumitru Bălăeţ, care a iniţiat o serie de Scrieri, în 10 volume.
Se sinucisese în 1913, din cauza unei boli nervoase, la nici 42 de ani...
Casă memorială şi stradă în Arad, idem în Sighişoara, o stradă în Bucureşti, şcoli, licee ce-l omagiază, săli de bibliotecă, numele lui Ilarie Chendi merită din plin păstrat în panteonul culturii noastre.

Opera: S-au dus în Ţară (nuvelă), Sibiu, 1893; Începuturile ziaristicii noastre (1789–1795), Orăştie, 1900; Zece ani de mişcare literară în Transilvania (1890–1900), Oradea, 1901; Preludii. Articole şi cercetări literare, Bucureşti, 1903; Foiletoane, Bucureşti, 1904; ediţia a II-a, 1925; Fragmente. Informaţiuni literare, Bucureşti, 1905; Impresii, Bucureşti, 1908; ediţia a II-a, 1924; Portrete literare, Bucureşti, 1911; Schiţe de critică literară, Bucureşti, 1924
Citeşte mai mult: http://www.crispedia.ro/Ilarie_Chendi
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ilarie_Chendi



Poezia zilei,  Valeria Grosu, n. 22 iunie 1950

Ars poetica

Dînd cu capul în zid, pentru a ne trezi
Intr-un vis înşelător ca mâna caldă a unui asasin,
Ne-am întrebat, fiecare, ce este, ce-o fi
Acest stres de cuvinte, eşuat şi divin?

Scursă de pe crucea răstignirii,
aceasta miere eretică,
Aceasta hărţuială sadică între mare si vânt,
Aceasta picătură de rouă în bravadă bezmetică.

Suliţe suave zvârlind în bezna crescând.
Aceasta cântare a cântărilor pe muchea abisului,
Acest Hercules grăjdar, în sirenă deghizat,
Acest stupid de posibil înec pe loc uscat
Despre care nu ştii nimic,
Intrând în panica scrisului.


Alţi scriitori:
Viola Vancea, n. 1943
Ion Roşu, m. 1996
Ovidiu Papadima, n. 1909


Ion Lazu - Imagini din Bucegi, III