miercuri, 27 aprilie 2016



Acropole Lidia Lazu 1 - YouTube


www.youtube.com/watch?v=LNE1Lsvyv2k





Scriitorul zilei, Ion Heliade Rădulescu, n. 1802 - d. 27 aprilie 1872
     
S-a născut la Târgovişte (mama sa avea nume grecesc), dar a venit în curând la Bucureşti unde a început învăţătura în limba greacă, ajungând să iubească poezia şi chiar să traducă din poeţii la modă. Româneşte a învăţat citind Istoria despre începutul românilor în Dachia a lui Petru Maior. A urmat şcoala la Sf. Sava, succedându-i la conducerea ei lui Gh. Lazăr, care-i fusese profesor. (Vor sta alături şi în grupul celor patru celebre statui din piaţa Universităţii, acum mutate temporar în zona parcului din faţa clădirii Parlamentului. Dar o placă de marmoră pe zidul unei clădiri de lângă Palatul Şuţu atestă existenţa primei Tipografii înfiinţată de acelaşi I.H.R.).
Îndrăgostit de idei, de cultură, de ridicarea maselor la învăţătura cărţii, este unul dintre fondatorii culturii româneşti, începând cu  Gramatica românească,  1828, apărută la Sibiu; a pledat pentru simplificarea alfabetului chirilic, pentru scrierea fonetică, simplificatoare, pentru introducerea de neologisme pe filiera romanităţii, mai accesibilă, pentru unificarea limbii române, pentru înfiinţarea de şcoli, de gazete, de teatre. A militat pentru literatura originală dar şi pentru numeroase traduceri şi adaptări din literatura universală, visând la o bibliotecă atotcuprinzătoare, pusă la dispoziţia poporului, pentru a-l lumina şi ridica din crunta şi prelunga înapoiere. Astfel, în 1827 înfiinţează  Societatea Literară, împreună cu Dinicu Golescu. Tipograf şi editor, nevoit să le facă pe toate, ca la un început de cultură, personalitate carismatică, deschisă ideilor noi, om cu iniţiative, asumându-şi greul începuturilor, înfiinţează în 1829  Curierul românesc, prima gazetă în limba română, iar în 1837  Curierul de ambe sexe. În 1830 îi apar traducerile din Lamartine, cărora le adaugă patru poezii originale. În 1833 înfiinţează împreună cu Ion Câmpineanu şi C. Aristia  Societatea filarmonică, iar un an mai târziu devine directorul unei şcoli de muzică şi declamaţie pentru formarea actorilor. În 1835 traduce şi publică Amfitrion, comedia lui Moliere. Tot atunci scoate  Gazeta Teatrului Naţional, cu suplimentul său  Muzeul Naţional . În 1836 îşi adună într-un volum totalitatea scrierilor sale "de proze şi poezie". Participă la revoluţia paşoptistă, este coautor la redactarea Proclamaţiei de la Islaz, face parte din Guvernul provizoriu. 
Din 1843 înfiinţase Loja Frăţia, căreia îi devine Mare Maestru în 1861. Influenţat de viziunea romantică a lui Lamartine, scrie fragmente din poemul eroic  Anatolida sau Omul şi forţele, rămas neîncheiat. În acelaşi stil scrie  O noapte pe ruinele Târgoviştei, apoi şi mitul popular  Sburătorul, considerat capodopera sa de scriitor. A fondat  Societatea Academică Română şi i-a fost primul preşedinte între 1867-1870.
Citeşte mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Heliade-R%C4%83dulescu


Alți scriitori:
H. Bonciu, m. 1950
Camil Baltazar, n. 7 sept. 1902 - d.27 apr. 1977
George Astaloș, n. 4 oct. 1933 m. 2014


Poezia zilei, Iolanda Malamen, n. 27 aprilie 1948
Imagini pentru iolanda malamen imagini

*
Îl aştept fără surle şi trâmbiţe 
îl aştept îmbrâncind uşor fereastra şi el vine 
cu mersul lui de raţă sălbatică printre roţile de oţel 
care sparg dimineaţă 
el vine cu un fel de sete de mişcare cu o cuta de aur 
în dreptul inimii 
 cu îndârjirea de a-şi purta inima ca pe un mic 
 incendiu veşnic 
 şi când un nume abstract îmi bântuie textele uneori 
 inima lui începe să miroasă a mare şi a măslin roditor 
cum aş atinge esenţa 
 şi “Când suntem îndrăgostiţi îl vedem pe celălalt 
aşa cum îl vede 
Dumnezeu, pentru ca îl privim împreună cu 
 Dumnezeu care este iubire
(Marko I. Rupnik)
şi din nou îmbrâncesc uşor fereastră şi văd un roi de albine .pe care Dumnezeu îl luminează puternic

(Poem de dragoste - volumul A două Islandă, Editura Cartea Românească, 1999)